De la „baroni”, la „mătușei”

Ștefan RADU

Indiscutabil, imediat după ce a fost trimis în opoziție de Traian Băsescu, Partidul Social Democrat a evoluat. Cei care au inventat și gestionat – dezastruos! – tranziția în România, l-au „pensionat” pe Ion Iliescu, au adus în prim-plan cîteva figuri noi, aparent parfumate și frezate după moda europeană, fără a renunța la vechile năravuri extrem de păguboase pentru țară. Diagnosticul pus de bătrînul Iliescu, în urmă cu vreo șapte-opt ani, are încă reverberații: „în România, s-a privatizat profitul și s-a naționalizat falimentul!” în favoarea cui? întrebarea este inutilă. Aflăm, acum, date surprinzătoare despre averile unor politicieni, bugetari sărmani, care bat de departe conturile unor cunoscuți oameni de afaceri. Supărată, „Bunicuța” s-a stropșit la hahalerele din propria-i ogradă și i-a numit, prin 2002, „baroni”. âși acuza odraslele din partid de îmburghezire și aroganță, fără a avea curajul să curețe bătătura de pelagra penală care se întindea zi de zi. Pasămite se temea pentru viitorul său politic. La urma urmei, se pare că avea dreptate: cînd reproșurile sale s-au intensificat și cînd le-a cerut socoteală „baronilor” pentru dezastrul electoral din 2004, protejații săi – deloc „prostovani”! – l-au trimis pe linia moartă, în strada Atena, la un institut inventat pentru a „parca” elefanții care încurcau învîrtelile noii generații de „pesedei”.

Cînd scandalurile legate de unii sau de alții dintre cei etichetați drept baroni locali au izbucnit peste tot în țară, unii analiști au întrebat cine sînt cei responsabili pentru apariția acestei specii de aleși înrudiți cu vechilul Păturică. Un răspuns ferm nu s-a primit din interiorul clasei politice. Cei care își împărțiseră România precum tarlalele de la „ceape” și se comportau discreționar cu banii și instituțiile statului nu ar fi îndrăznit atîta neobrăzare dacă nu ar fi fost protejați chiar de cei care gestionau acest stat. în umbră, totdeauna s-au aflat deținătorii pîrghiilor Justiției, Poliției, Fiscului, serviciilor secrete, cei care au închis ochii și urechile la semnalele care veneau din teritoriu. Alături de baroni, au prosperat, departe de privirile indiscrete ale societății civile, familiile unor politicieni „săraci și cinstiți” – conform sloganului de succes lansat de întemeietorul PSD. Căderea baronilor locali anunța devoalarea culiselor care le-au asigurat ascensiunea. Un Gabriel Bivolaru – acum aflat după gratii – nu ar fi ajuns parlamentar dacă niște șefi de partid nu l-ar fi nominalizat pentru funcții importante și nu l-ar fi înscris pe listele de candidați pe un loc eligibil. Cum nu pot acuza de prostie conducerea PSD, atunci mă întreb ce alte variabile au intrat în calculele lor electorale? Pentru ascensiunea politică și socială a unor escroci, analfabeți și „țepari” ar trebui să plătească „regizorii” care i-au folosit. Faptul că baronii de ieri, ajunși acum în chingile organelor de anchetă, nu se destăinuie complet înseamnă ori că încă mai speră că vor fi salvați de foștii lor protectori, ori că sînt amenințați (ei și familiile lor) în așa măsură, încît preferă să fie singurii țapi ispășitori. După părerea mea, acestă stare de lucruri nu va mai dura multă vreme. într-un fel sau altul, anchetatorii au datoria să ajungă la cei care au generat fenomenul numit „baroni locali”.

Mediul politic românesc se dovedește – încă o dată – inventiv: locul rămas vacant după dispariția din prim-plan a „baronului” (ca personaj emblematic) a fost ocupat de „mătușa” darnică. Modificarea legii declarațiilor de avere a declanșat apariția explozivă a unei avalanșe de rude anonime pînă mai ieri ale aleșilor noștri. Aflăm că bunicuțe și mătuși nonagenare se agită pe piața imobiliară, fac tranzacții bursiere super-eficiente, schimbă valută în cele mai favorabile momente de parcă ar fi conectate la calculatorul Bancii Naționale și se îmbogățesc peste noapte. în plus, aceste personaje sînt extrem de chibzuite, chiar zgîrcite: locuiesc în garsoniere modeste, nu aruncă banii pe excursii sau alte mofturi pe care te-ai aștepta să le descoperi la asemenea bătrînei care au suferit o viață întreagă și pun ban pe ban doar pentru a-și scoate nepoții politicieni din sărăcia cruntă în care se zbat! Mai că ar trebui decorate post-mortem asemenea ființe darnice! în urma lor rămîne o nouă specie de persoane publice: mătușeii. Noțiunea definește o categorie de fericiți ai sorții care beneficiază de grija familiei lărgite pentru a-și justifica sumele adunate în conturi babane fără vreun efort semnificativ. Dintr-o dată, bănuielile noastre că banii ar proveni din comisioane murdare sau din „taxe de protecție politică” se spulberă în „meandrele concretului”, dovedind „sinergia faptelor” greu de înțeles pentru electoratul amețit cu discursuri politicianiste. Mătușeii nu mai sînt săraci, dar rămîn – din punct de vedere juridic – foarte curați, numai buni pentru încă un set de mandate în fruntea țării. Asta numai dacă ne vom lăsa prostiți de explicațiile cusute cu ață albă ale celor care se pricep mai ales la umflarea propriilor buzunare în timp ce ar trebui să răspundă pentru sărăcirea continuă a acestei țări. Nimic nu se cîștigă, nimic nu se pierde, totul se transferă dintr-un cont într-altul! Cu ajutorul mătușilor și mătușeilor…i anunța devoalarea culiselor care le-au asigurat ascensiun

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!