Descurajator

Bătaie de joc la olimpiadele școlare

• profesorii de limba română susțin că subiectele de la gimnaziu au fost făcute de cadre didactice care nu au predat în viața lor la clasele V-VIII n aceștia se întreabă ce rol mai are programa școlară, atîta vreme cît la clasa a V-a s-au dat subiecte care se predau abia în clasa a VI-a, iar la clasa a VIII-a cerințele au fost la nivel de facultate n profesoirii de geografie afirmă că formularea cerințelor a fost alambicată și baremul „stufos” n dascălii care predau fizica cred că au promovat la faza națională elevi care au rezolvat doar jumătate dintre subiecte, deoarece acestea au avut un grad de dificultate extrem de ridicat n din motive lesne de înțeles, profesorii care ne-au dat declarații au ținut să-și păstreze anonimatul

Mai toți profesorii școlilor generale din Bacău sînt revoltați de subiectele care le-au fost date elevilor la olimpiadele școlare de anul acesta, la gimnaziu. Ei susțin că nu vor mai trimite niciodată copiii la astfel de concursuri școlare, deoarece, de ceva vreme încoace, olimpiadele au devenit o bataie de joc. Cei mai supărați sînt profesorii de Limba și literatura română, care au rămas „interziși” în fața subiectelor care le-au fost date elevilor. „Eu nu mai trimit în viața mea nici un copil la olimpiadă! De ce să demoralizez copiii?! Nu este permis ca să se dea spre rezolvare subiecte care, încă, nu au fost predate. Păi, noi, profesorii, mergem după o planificare a materiei, nu așa cum ne vine. Cum explic eu părinților că la olimpiadă s-au dat și subiecte care urmau să fie predate, conform planificării, luna viitoare, sau chiar la anul?! Credeți că or să mă creadă părinții? Vor zice că nu am predat eu! Chiar nu-mi convine să fiu pusă într-o postură proastă, din vina celor care au făcut subiectele și care habar nu au ce materie se predă la gimnaziu!”, a spus o profesoară de Limba și literatura română de la una dintre școlile generale din Bacău.
Subiectele de limbă română care au dat cele mai mari bătăi de cap elevilor au fost cele de la clasa a V-a. Deși copiilor încă nu li s-au predat noțiunile de „gen literar” sau „nume predicativ exprimat prin pronume și substantiv în cazul acuzativ și genitiv”, cei care au făcut subiectele nu au ținut cont de acest lucru. „Păi, eu abia acum am apucat să predau pronumele personal. Funcțiile sintactice ale acestuia sau cazurile în care poate sta, urma să le predau luna viitoare. Să nu mai zic de o altă cerință aberantă, prin care elevilor de clasa a V-a li s-a cerut să prezinte trăsăturile genului liric. Păi, pînă la această oră, încă nu s-a predat noțiunea de «gen literar» darămite care mai sînt și trăsăturile genului liric!”, a explicat o altă profesoară de limba română.

La clasa a VIII-a, subiecte de facultate

Alți profesori susțin că noțiunea de „derivare parasintetică” nu se predă la clasa a V-a, iar la olimpiadă s-a cerut ca elevii să alcătuiască două derivate parasintetice de la verbul „a face” și substantivul „vis”. „Mă crucesc cînd văd cîtă bătaie de joc este în învățămînt! Cred că cei care au făcut subiectele au vrut să arate cît sînt ei de exigenți și deștepți”, crede un profesor de limba română de la o altă școală generală din județ. Mulți dascăli susțin că la clasa a VIII-a, tot la limba română, „trebuia să fii geniu ca să rezolvi subiectele”. Unii profesori recunosc că era greu și pentru ei să comenteze, la prima vedere, poezia lui Nichita Stănescu, care s-a dat la primul punct al tezei, darămite pentru un elev de clasa a VIII-a. „Doamne ferește! Mă întreb ce-o fi fost în capul celor care au făcut asemenea subiecte! Păi, ca să comentezi așa ceva trebuie să ai o vastă cultură, pe care un elev de clasa a VIII-a e imposibil să și-o clădească. Oare ministrul ăsta al învățămîntului poate să comenteze poezia «Dimineață marină» de Nichita Stănescu?”, se întreabă același profesor. Dificil a fost, zic dascălii, și subiectul al treilea, în care se cerea ca elevii să alcătuiască o compunere în care să utilizeze neologismele: „lucrativ”, „ingerință”, „proximitate” și „specios” sau omonime pentru „gută” și „morgă”. „în loc să îi lase pe copiii să se desfășoare în compuneri și să își manifeste creativitatea, cei care au făcut subiectele i-au constrîns cu anumite chestiuni dificile de vocabular”, susține un alt profesor de gimnaziu.

La naționala de fizică, cu nota 6

Profesorii de fizică susțin că „tot timpul au fost probleme la specialitatea lor”. Ei cred că se urmărește demoralizarea atît a elevilor, cît și a profesorilor. „Subiectele, la faza județeană, au fost cumplite! De aceea toți fug de fizică. Copiii, în loc să îndrăgească această materie, ajung să o urască! Cei puțini care mai au tragere către fizică, dacă participă la olimpiadă, ajung să o deteste. Mi se pare și normal! în cîțiva ani, nu o să mai dea nimeni la facultatea de fizică! O să fugă de ea ca de ciumă!”, crede un profesor de fizică din județ. El ne-a spus că, anul acesta, la olimpiada națională de fizică au promovat, la gimnaziu, elevi care au rezolvat puțin mai mult de jumătate dintre cerințe. „Vă dați seama ce greu a fost, dacă s-a promovat la națională cu nota 6! Prea multă matematică pentru o teză de fizică!”, susține un alt profesor.

Cumplit!

Profesorii de matematică sînt de părere că subiectele au fost „cumplite” și nici un elev nu putea rezolva totul cap-coadă. „Și la matematică se pot da subiecte frumoase, chiar dacă este o știință exactă”, susține un profesor de gimnaziu. Cei mai mulți dascăli spun că nu numai că nu mai trimit „în veci” elevii la olimpiadă, dar nici ei nu se vor mai duce la corectat. „De ce să mă mai duc?! Să îmi fac nervi inutil?! Cred că cei care au făcut subiectele, atunci cînd erau în gimnaziu erau mari genii!”, ne-a spus ironic profesorul.

Calificativul pentru geografie a fost „stufos”

Profesorii de geografie sînt de părere că subiectele au fost „ca pentru olimpiadă”. Problema a fost, zic aceștia, că baremul a fost „stufos”. „Sincer să fiu, copiii nu aveau de unde să anticipeze ce se punctează și ce nu. Cred că nici noi, profesorii, nu știam, dacă nu primeam baremul”, susține o profesoară de geografie. Aceasta ne-a mai spus că formularea unor cerințe a fost întortocheată și de aceea notele au fost mici. „Eu, din douăzeci de teze, cîte am corectat, am pus un singur opt. Restul, note mici!”, a spus o profesoară de la o școala generală din Bacău.

La istorie, complicat!

Nici la istorie notele nu au fost pe placul elevilor. Profesorii școlilor generale susțin că „la clasa a VIII-a s-au dat subiecte care nu sînt cuprinse în materia pentru Testarea Națională, iar elevii nu i-au dat mare importanță”. Dascălii sînt de părere că la astfel de concursuri școlare copiii trebuie stimulați cu subiecte frumoase, creative, nu cu chichițe care „mai mult încurcă”.

Inspectorii școlari: „S-a cam exagerat!”

Referitor la subiectele date anul acesta la olimpiade, inspectorii școlari recunosc că „s-a cam sărit calul”. în fața unor asemenea subiecte, ei au încercat să „îmbie” profesorii corectori să noteze tezele cu „larghețe și dărnicie”. Unii susțin că „asta e reforma și trebuie să învățăm și din greșeli”. Alții sînt de părere că „așa e la olimpiadă și doar vîrfurile trebuie să participe”. Profesorul Ghiorghi Iorga, inspector teritorial, susține că „s-a cam exagerat”. El ne-a spus că este surprins de conținutul subiectelor, dar „astea sînt vremurile în care trăim”. „în toată reforma asta se uită un lucru esențial: calitatea învățămîntului. Ne dăm rotunzi cu tot felul de subiecte propuse la olimpiade, ne acoperim de sute de hîrtii fără valoare, portofolii, se fac parteneriate, programe, acțiuni, dar uităm, în schimb, de calitatea orelor de curs, de nivelul cunoștințelor elevilor. Este o bulibășeală de sus și pînă jos. Pe scurt, uităm ce e mai important: cunoștințele copilului! E normal ca acestea să fie minime, atît timp cît și profesorii sînt bulversați și cerințele sînt care mai de care mai «cu moț». De ce să fie lucrurile simple, cînd pot fi complicate? Cert e că, de cînd a început reforma în învățămînt, stăm foarte bine la capitolul analfabetism!”, a concluzionat inspectorul Iorga. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!