Deseori îmi vin în minte întrebări aparent simple la care nimeni nu-mi poate răspunde: mai văd astăzi oamenii ,,corola de minuni a lumii”, se mai p…

Reflecții

Deseori îmi vin în minte întrebări aparent simple la care nimeni nu-mi poate răspunde: mai văd astăzi oamenii ,,corola de minuni a lumii”, se mai percep pe ei înșiși ca pe o minune a Creației?
Oamenii trec nepăsători pe lîngă minunea unei flori înflorind. Oare se mai întreabă cine pune culoare într-o floare, sau cine pune mireasma? De ce nu le încurcă la un moment dat? Să pună, de exemplu, culoarea și mireasma stîjenelului în trandafir. Și invers. De ce să nu ne mai întrebăm cine stoarce de dulceață pămîntul, cine transformă humusul, gunoiul în dulceața pepenului, a strugurelui, a mărului…? Răspunsul omului de știința vine imediat : „e înscris totul în codul genetic al fiecărei plante, ființe.” Dar pe mine nu mă mulțumește acest răspuns gata digerat și continui să mă întreb: Cine controlează codul genetic?
Cine a stabilit regulile lumii? întîmplarea? întîmplarea poate potrivi numerele la loterie, dar nu poate face mărul să înflorească în fiecare an așa cum a înflorit încă de la începutul lumii, în tinda Raiului.
De ce omul este nefericit pe pămînt? Oare nu din cauza necredinței? De ce nu iartă oamenii? De ce mereu în calea noastră există pietre mari pe care nu le putem da la o parte? Oare într-o bună zi vom reuși să le înlăturăm din drumul nostru?
De ce nu credem că Dumnezeu ne vede, ne înțelege, și ne iartă? (Elena MORARU – a IX – a I) mulțumește acest răspuns gata di

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!