DEȘTUL PE RANĂ Bumbu, Bombonel și Țața

Vine toamna plumburile și aduce, odată cu ea, pretendenții la Cotroceni. Ăl bătrîn nu mai poate candida la primul scaun al țării și trepădușii politici își freacă mîinile a bucurie, visîndu-se cei mai mari din România.

Nu mai contează că unii din ei nici nu știu cum se mănîncă această funcție supremă. Să se vadă ei sus, că nu s-a născut nimeni președinte, or să-i învețe consilierii prezidențiali, sau o să-i învețe nevoia și viața, crezînd că președinția se aseamănă cu o căruță care are nevoie de cineva să țină hățurile, pentru că de cai și căruță se vor ocupa alții.

Adevărat îi că românii, și chiar cei doi președinți de după 1990, confundă funcția președintelui cu cea executivă a premierului.

Constituțional, principiul separației puterilor în stat nu permite președintelui țării să se amestece în prerogativele Executivului, dar la noi prevederea din mama legilor e pur teoretică și nu se pupă niciodată cu practica.

Lipsa unor personalități puternice a permis Constantinescului și Iliescului să intervină după bunul plac în treburile premierilor. A încercat ceva-ceva Adrian Năstase, dar a trebuit să se recunoască neputincios în fața Marelui Revoluționar.

Văzînd această stare de bulibășeală la vîrf este normal ca tot mai mulți pretendenți să bată la porțile Cotrocenilor.

Ideal ar fi ca pe scaunul în cauză să ajungă acel român care reprezintă interesele românilor în țară și peste hotare. Fosta epocă ceaușistă și lipsa unei înalte școli de politică și diplomație, dar și lipsa unor români capabili să primească jugul țării, au dus la sărăcia unei politici sănătoase.

Lipsa unor minime criterii obligatorii pentru cei care aspiră la președinție face ca tot mai mulți neaveniți să se declare apți pentru înalta funcție. Și ca un făcut, mass-media ni-i prezintă pe viitori foști candidați la funcția cu pricina.

De prin Transilvania, un oarecare Bumbu, țigan cu afaceri în alimentația publică, s-a etalat în joc avîntat cu pirandele în sala restaurantului pe care îl patronează. Insul s-a arătat dispus să cheltuie ceva parale. Totuși, dacă candidatul de culoare s-ar bucura de sprijinul etniei sale ar putea ajunge în turul al doilea. Păi dacă au împărat, rege, de ce nu și-ar trage țiganii și un președinte?

Bombonelul Danei Năstase s-a gîndit că după ce a revoluționat practica în diplomație mai dihai decît Nicolae Titulescu, iar ca premier a adus țara într-o curgere continuă de lapte și miere, musai i se potrivește locul ăl mai de sus, că se află pe ouă multe și are și un pratid la spate, nu în spate, pentru că mulți din membrii celor trei trandafiri vor vota cu un alt candidat. Dl Năstase consideră că președinția este o fermă de galinacee la care nu trebuie decît să tocmească argați.

Adrianul Guvernului ar trebui să fie puțin mai atent, să nu pățească la fel ca și Sechelariul stadionului municipal care a adormit pe sondaje plătite. Adriane, Adriane, ai să pierzi și șefia guvernului și cea de la partid, iar președinția este un vis prea îndepărtat pentru starea de mizerie a românilor. Brambureala prin țară pe banii contribuabilului nu aduce voturi, ci le subțiază.

Și ca toamna să aibă și momente vesele, Partidul Uniunea pentru Reconstrucția României l-a lansat pe piață pe Marian Țața, dar l-a retras, să nu fie nevoit ca oamenii să strige Țața, Țața pentru că se confundă cu strigăturile de Anul Nou, ța, ța, ța căprița ța și ar aduce și nostalgie după președintele – țap.

Nu-l mai amintim pe Victor Nițu de la Botoșani, care vrea să pună de o răscoală ca în 1907, uitînd că țărănimea e bătrînă și neputincioasă, neputînd duce coasele și fiind nevoită să-și țină cu o mînă izmenele care cad de pe schelete.

Pentru a nu mai exista discuții, propunem să fie înscriși pe liste toți românii și să fie uns cel care va număra în 24 de ore mai multe cucuvele la Cotroceni, eventual alegerea cu ajutorul calculatorului dat în grija PSD și rezultatele vor fi ca la preliminariile pentru Parlament. Dacă o fi să fie ales un minor, să fie numit tutore politic tata Ilici, că tare îi este drag să tuteleze!

Americanii rămîn bebeluși nevinovați cu cei doi – trei candidați la Casa Albă! (Hary CERNEȚ)