Distribuția căldurii a fost o afacere de familie bănoasă

Distribuția agentului termic, minge de ping pong pentru autorități

• consilierii băcăuani au aprobat preluarea administrării punctelor termice de o nouă societate înființată de CET • asta după ce, ani buni, exploatarea punctelor termice a fost o bănoasă afacere de familie • directorul CET, Vasile Drăgușanu, spune că prin exploatarea punctelor termice de către Termocet, societate unde unic acționar este CET Bacău, se pot economisi, anual, cîteva milioane de lei bune

Distribuția energiei termice și a apei calde produse de societatea CET vor fi asigurate, de acum, de o nouă societate, care se va numi Termocet. CET Bacău va fi unicul asociat al acestei noi unități, care va avea statut de societate comercială cu răspundere limitată și principal obiect de activitate producerea, transportul și distribuția energiei termice, exploatarea punctelor termice aferente sistemului de termoficare din municipiul Bacău. Cum CET Bacău se află în administrarea Consiliului Local, un proiect de hotărîre privind înființarea Termocet a fost înaintat spre analiză și aprobare aleșilor locali. Vasile Drăgușanu, directorul CET Bacău, a precizat că noua societate a fost concepută să funcționeze cu cheltuieli minime și cu profit zero, fapt care va reduce cheltuielile actuale de operare cu aproximativ patru-cinci miliarde de lei anual. Înființarea Termocet rupe lanțul unui lung șir de concesionări a serviciului de distribuție a agentului termic de către firme care au fost, la un moment dat, în grațiile fie ale puterii locale, fie ale fostei conduceri a CET.

Cum s-au făcut afacerile

În urmă cu aproape patru ani, SC Termloc SA a decis să împartă

distribuția agentului termic cu celălalt producător de energie termică

din municipiul Bacău, respectiv Sucursala Bacău a Termoelectrica.

Imediat după preluarea punctelor termice, Romeo Apostol,

directorul de atunci al CET, susținea sus și tare că o asemenea

decizie nu poate fi decît în beneficiul cetățeanului, care ar fi trebuit

să plătească un preț cu mult mai mic pentru gigacaloria produsă de

un furnizor care are în curte și serviciul de distribuție. La puțin timp, conducerea de atunci a CET își schimbă radical poziția și hotărăște să încredințeze distribuția agentului termic către societatea REI. Decizia conducerii CET a fost îndelung comentată la acea vreme. Directorul general al firmei REI era Cristi Apostol, fiul directorului CET, Romeo Apostol, care a fost acuzat că nu își dorește decît să își căpătuiască odraslele.

După preluarea distribuției agentului termic, tot personalul care se ocupa de întreținerea și exploatarea a 36 de puncte termice a fost preluat de SC REI SRL. După ce au fost transferați de la SC Termloc SA, salariații au crezut, pentru o vreme, că vor fi plătiți de CET. Însă după trecerea la firma REI, în loc de grila de salarizare destul de generoasă de la CET, angajații punctelor termice s-au trezit că au trecut pe cartea de muncă un salariu mediu brut de numai circa două milioane de lei.

Transferul nu a fost lipsit atunci de probleme pentru acești salariați, care s-au trezit mutați de colo-colo ca o marfă de schimb. Doi ani mai tîrziu, odată cu trecerea CET în administrarea Consiliului Local și schimbarea conducerii societății, exploatarea punctelor termice devine din nou subiect de discuție. Firma REI, patronată de fiul fostului director al CET, își pierde activitatea, iar distribuția agentului termic este preluată de societatea Egreta, patronată de Dumitru Chiribău, unul dintre apropiații fostului primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu.

Egreta lua bani ca să exploateze punctele termice de cartier

Derularea contracturlui dintre CET Bacău și firma Egreta a început în 2002, la puțin timp după ce Consiliul Local a preluat în administrare firma care produce agentul termic centralizat pentru mai bine de jumătate din apartamentele orașului. Contractul semnat de CET cu firma cumătrului fostului primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, viza serviciile de exploatare și întreținere a punctelor termice de cartier și a rețelelor secundare de transport a agentului termic, cele care fac legătura între punctele termice și blocurile deservite. Practic, oamenii de la Egreta sînt cei care închid și deschid vanele din punctele termice și monitorizează parametrii agentului termic, așa încît apa sau caloriferele să nu fie doar călduțe, ci fierbinți, sau deschid hidrofoarele care alimentează cu apă rece blocurile turn. Cît despre administrarea rețelelor secundare, Egreta avea doar obligația contractuală de a supraveghea și a sesiza, nu și a interveni în cazul în care ar fi apărut vreo defecțiune.

Valoarea sumelor acordate de CET societății Egreta a sporit de la an la an, motivația oficială fiind că și numărul punctelor termice administrate de CET a crescut prin preluarea, în două etape, a unor centrale termice de la Termloc și transformarea lor în puncte termice de cartier.

Egreta a încasat de la CET peste 1,731 milioane de dolari

După licitația pentru anul 2002, Egreta a primit de la CET peste 19,175 de miliarde de lei fără TVA, bani care acopereau întreținerea a 36 de puncte termice. În sezonul rece 2003-2004, Egreta a administrat 45 de puncte termice, iar suma corespunzătoare contractului de prestări servicii a crescut pe măsură. Așa s-a ajuns ca valoarea stipulată în contracul din anul anterior să ajungă la 29,952 de miliarde de lei fără TVA. În total, pentru anii 2002 și 2003 Egreta a primit de la CET 58.461.334.000 lei, sumă care include și TVA. Adică, aproximativ 1,731 milioane de dolari.

Ca orice firmă care a aparținut apropiaților fostului primar Dumitru Sechelariu, colaborarea Egreta cu societatea CET, administrată de municipalitate, nu s-a oprit aici. Egreta a realizat și lucrările de intervenție de pe circuitele secundare, adică la țevile sparte de la punctele termice pînă la blocuri. Iar lucrările nu au fost niciodată gratuite, ci totdeauna plătite de CET. „Este adevărat că lucrările accidentale erau efectuate de Egreta. Modalitatea de lucru a fost că dacă apărea o avarie, un inginer de la CET mergea la fața locului, stabilea un deviz estimativ, Egreta intervenea, se făcea un contract între părți, iar CET plătea valoarea integrală a lucrărilor”, explică Vasile Drăgușanu, directorul de la CET, felul în care se proceda în momentul în care Egreta mai încasa niște bani.

De ce este nevoie de un intermediar

Problema intermedierii exploatării punctelor termice de cartier s-a pus încă din momentul în care acestea au intrat în curtea CET-ului. Directorul Vasile Drăgușanu spune că există cel puțin două motive pentru care societatea producătoare de agent termic avea și are nevoie, în continuare, de o altă firmă care să se ocupe de exploararea celor 45 de puncte termice care distribuie căldură și apă caldă în oraș. „În primul rînd, dacă ar fi ca CET-ul să facă administrarea directă a punctelor termice, am fi foarte dezavantajați. Este vorba de faptul că cei 260 de oameni ar trebui încadrați la CET. Dar aici salariile sînt mai mari, pentru că, potrivit regulamentelor și contractului colectiv din sistemul energetic, retribuțiile ajung, în medie, la nouă milioane de lei. Ori, nu se compară răspunderea unui angajat din CET cu unul dintr-un punct termic”, argumentează Vasile Drăgușanu. Un alt motiv ține de faptul că în prognozele cele mai optimiste, toate punctele de cartier vor fi complet automatizate, iar angajații, puțini la număr, nu-și vor mai avea rostul decît să supravegheze circuitele coordonate de calculator. Ori, dacă ar fi să angajeze 260 de oameni și apoi să-i disponibilizeze, firma ar avea, din nou, de suferit, de vreme ce va fi nevoită să plătească și salarii compensatorii. (Costinela BREAHNĂ, Elena SOLOMON)