Doi ani de lene și populism

Ovidiu PAULIUC

Exact zilele acestea se împlinesc doi ani de la inundațiile devastoatoare din 2005, soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube enorme. Și tot zilele acestea, stihiile amenință din nou. Oare ce am învățat din tot ce a trecut peste noi acum doi ani? Ce am pus în loc din ce a luat apa? în primul rînd, trebuia să punem un pic de minte, dar am găsit de cuviință că un cod de culori – model american – e mult mai eficient atunci cînd puhoiul îți ia casa. în plus, am burdușit și mai bine sertarele de prin birourile autorităților cu planuri de măsuri împotriva inundațiilor, numai bune de făcut bărcuțe de hîrtie. Planurile presupun, printre altele, decolmatarea cursurilor de apă și degajarea de resturi a podețelor. Asta scrie la plan de cînd lumea și pămîntul. Dar nu se întîmplă. Deunăzi, un primar era revoltat că a trimis hîrtie la Prefectură să fie ajutat la muncile astea, dar nimeni nu îl bagă în seamă. Dacă primarul era primar peste o localitate fantomă, fără țipenie de om, mai înțelegeam. Acolo însă trăiesc oameni care se așteaptă unii pe alții să pună mîna pe lopeți, eventual să vină Armata și să le facă treaba, iar la final, să mai vină și cineva să le ducă niscai saci cu ajutoare. Nu generalizăm, dar prea frecvent am văzut asemenea cazuri.
La doi ani de la inundații, încă ne căznim să refacem infrastructura distrusă, pentru că nimeni nu plătește firmele care au prestat lucrări. După doi, în colonia de sinistrați de la Rotunda nu locuiesc decît vreo 20 de familii din cele peste 200 cîte ar fi trebuit să fie acolo. Și asta, pentru o minte luminată a gîndit colonia ca pe un ghetou, fără utilități minimale. După doi ani, casele încă se mai construiesc în albiile cursurilor de apă, în ciuda legii și a propriei condamnări la distrugere. La doi ani de atunci, primăriile nu au în magaziile de prim ajutor decît capete de funie și cizme de cauciuc, bune doar de mers la pescuit, și nu de salvat comunități. Vă mai amintiți cum jumătatea de nord a Bacăului a fost inundată pentru că niște iresponsabili au demolat digurile de apărare? Cine sînt ei? Au fost refăcute digurile? Aș!
în cei doi ani trecuți de la inundațiile devastatoare din 2005, dealurile și munții de pe Valea Trotușului au mai chelit puțin, ca să nu flămînzească gaterele. Doamne ferește de alte furtuni și ploi, cu tot codul lor portocaliu! Că atunci, nu numai că vine potopul din amonte, dar vine și dezastrul populist și politicianist de la București. magaziile de prim ajutor decît capete de funie și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!