Dragi roboței: învățați!!!

Toate utopiile în care începusem să credem, după ce a început școala, au ajuns la un sfîrșit dramatic: orele se recuperează, deși acest lucru era de neconceput. Interesant de observat nu este, cum ați putea crede, felul în care sistemul nostru de învățămînt încearcă să ajungă pe culmile gloriei fără nici o finanțare, ci felul în care unii dintre noi cred în el.
Bineînțeles că, odată cu prezentarea noului program de recuperări s-au iscat diverse controverse. Un elev nu poate concepe o oră de curs majorată la 100 de minute și cu pauze reduse la jumătate. De ce? Pentru că, la un moment dat, devine peste puterile lui să țină pasul fără acele momente de respiro necesare. Profesorii nu pot înțelege acest aspect și de aceea încearcă să pozeze în victime care trebuie sa stea și cîte șapte ore de zi în picioare și să predea. Dar oare nu pentru aceste ore sînt plătiți? Și orele acestea suplimentare, de dragul cui se fac? De dragul bietului elev care, săracul, nu va termina materia, ori de dragul profesorului care nu-și poate asuma responsabilitatea pentru greva la care a participat și acum are nevoie de bani?
Oricum am întoarce aceasta problemă, totul se rezumă la partea financiară. Degeaba vine marele guvernant și explică de ce este necesară adoptarea unui astfel de program de recuperări, fiindcă elevii, ca și părinții, sînt conștienți de faptul că, dacă e vorba de un examen, trebuie pregătire individuală, pentru că școala nu-l ajută cu nimic pe cel care vrea să-și facă un viitor. Profesorii sînt preocupați să repete neîncetat verbul la imperativ „învățați!”, fără, însă, să ajute elevul să și înteleagă ce trebuie să învețe: despre ce i s-a dat de conspectat, despre ce s-a discutat în clasă…
Cei mai mulți profesori nu se fac înțeleși și, mai grav, pe mulți chestiunea în cauză nu pare să-i deranjeze. Dar cel mai dureros este că aceste personaje sînt modelele noastre. Ei ar trebui să ne învețe cum să ne comportăm în societate, cum să avem succes în carieră și cu cît respect trebuie tratată munca pe care o faci. Realitatea e altfel, pentru că profesorii care simt că nu se fac înteleși, cu ajutorul tactului lor profesional „sublim, dar care lipsește cu desăvîrșire”, cum ar spune Cațavencu, apelează la atacuri personale asupra elevilor care îndrăznesc să aibă un punct de vedere, contrar alor lor. Și, din nefericire, cu acești oameni trebuie să facem și cursurile opbișnuite, dar și orele suplimentare.
Dar, precum spun ai noștri dascăli, se putea să fie și mai rău și să mulțumim că nu rămînem și fără weekend-uri și fără vacanțe. Așadar, dragii mei roboței, vinovați pentru că sînteți prinși în acest sistem… învățați! Dar nu ca să faceți pe plac profesorilor, ci pentru a avea oportunitatea de a pleca din România. (Ramona VINCA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!