Eternul și fascinantul ban public

Ovidiu PAULIUC

Mai aveți răbdare cîteva zile și veți uita de toate necazurile zilnice, măcar pentru o vreme. Și asta, fiindcă însuși primul gestionar al trebilor din țară, adică premierul Tăriceanu (Băsescu e patronul), vă va felicita pentru că vreți să trăiți mai bine. Sau, în cuvintele sale, fiindcă ați contribuit la scoaterea căruței din șanț și punerea ei pe drumul spre vest. Și asta, chiar dacă încă scîrțîie din toate încheieturile și se hurducă serios, chinuindu-se să ajungă la finiș, pînă în octombrie. Ca bonus, premierul vă oferă chipul și autograful său, pe foaie velină și color. Interesant pare însă că el nu face acest gest minunat, de suflet, din partea Guvernului la fel de colorat pe care îl conduce, ci mai mult din partea sa, ori poate a părții liberale, dacă este să îi dăm crezare Boc-ului, care nu are habar de inițiativa colegului său de D.A. Stați puțin, cum vine asta, campanie electorală acum, cu doi ani înainte de alegeri? Păi, este explicabil, dat fiind momentul tensionat din Alianță și tentația fiecărei părți de a trage pe turta sa mierea ce dă să curgă din raportul de țară, relativ favorabil, publicat zilele trecute.

Nu astea-s însă problemele. Cea mai mare este aceea că premierul pune tot sufletul să vă felicite, dar nu pune și bani, așa că o face pe cheltuiala dumneavoastră. Și dacă pînă acum ați fost felicitați de vreo trei miliarde de lei, masa și dansul vă vor mai costa cîteva milioane bune. Colac peste capac, în plină criză a gripei aviare, primarii trebuie să dea fuguța pînă la Prefectură și să ridice zîmbetele lui Tăriceanu, cu privirea sa candidă orientată undeva spre lustră, și apoi să organizeze întîlniri tovărășești pe ulițe, ca să le împartă țăranilor mulțumiți că le este recunoscut efortul de a lucra cu plugul în Europa unită. Prefectul însuși a pus umărul la acțiune și trimite mașina instituției să împartă colete zîmbitoare pe la toate instituțiile din Bacău, astfel încît tot salariatul european să aibă sentimentul datoriei împlinite cînd îl va privi în ochi pe premier. Ceea ce nu va reuși, pentru că așa cum spuneam, primul gestionar al țării se uită la luminița integrării, aflată undeva pe lustră.

Din nefericire pentru moralul a circa 8.000 de băcăuani, un număr similar de chipuri colorate ale premierului s-au pierdut pe drumul de la București la Bacău, undeva pe la Focșani, așa că nu vor mai ajunge prea ușor la destinație. Probabil că pînă la Focșani au ajuns banii publici alocați pentru transportul lor, iar acolo au fost azvîrlite din tren.
E clar că povestea cu sufletul și chipul lui Tăriceanu împînzite prin țară este încă o greșeală crasă, conform tipicului unei țări eterne și fascinante. Gestul va aduce, în locul simpatiei așteptate, iritare, pe lîngă o pagubă bunicică la buget. Și poate că, pînă la urmă, probabil că în locul unei hîrtii veline și colorate, care arată cam european, ar fi fost mai potrivit ca ilustrata să fie pusă pe o carpetă, mult mai utilă și mai specifică aceleiași eterne și fascinante Românii.

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!