Val CONDURACHE
Nu știu dacă ideea de a desena o Europă din turtă dulce este una dulceagă sau nu. Completarea Europei din turtă dulce cu hărțile României și Bulgariei a semănat foarte mult cu acel joc de puzzle care se vindea în copilăria mea sub numele „Povești din bucățele”. Dacă atunci, prin 1960, mi-ar fi spus cineva că în loc de basmele copilăriei într-o bună zi jocul de puzzle va avea în loc de o poveste fictivă chiar harta Europei mi s-ar fi părut că trăiesc într-o feerie, în locul căsuței din pădure, făcută din turtă dulce, în basmul „Hansel și Grettel”, vom locui în Casa Europeană din turtă dulce. Sper să nu trăim într-un vis din care ne vom trezi într-o bună zi, așa cum s-a mai întîmplat de-a lungul istoriei. Spre deosebire de o poveste, istoria este uneori crudă, dar dacă ne gîndim la basmele lui Andersen ne dăm seama (a demonstrat-o într-un foarte frumos eseu din „Teme” Nicolae Manolescu) că și în basmele cu zîne se întîmplă tot soiul de grozăvii. Pînă una alta povestea începe frumos pentru noi și cu cît vom fi în stare s-o completăm cu imaginația noastră se va și sfîrși frumos. Ca să fiu cinstit și sentimental pînă la capăt, nu pot să nu recunosc că jocul acesta de puzzle nu este construit, încă, pînă la capăt. în copilărie refăceam, din bucățele, imagini din „Motanul încălțat”, „Alba ca zăpada”, „Cenușăreasa”, „Hansel și Grettel”. Uneori mi se întîmpla să rămîn în palmă cu cîteva bucățele pe care nu știam unde să le așez, dar pe care, în cele din urmă, prin conturul fiecărui fragment, reușeam să le găsesc locul în dreptunghiul cutiei. Europa nu e o cutie în formă de dreptunghi ca să o poți construi din bucățele. Dar undeva, aproape la fiecare margine a ei, curge o apă sau freamătă o mare sau un ocean și, pornind dinspre Vest către Est, o poți imagina într-o formă care nu se mai poate schimba decît dacă se scufundă continentul ca o altă Atlantidă. Privind spre Urali, la orizont se vede lucind Donul. Pînă acolo mai sînt Basarabia și Ucraina. Am să revin asupra acestui subiect. Spre Sud-Est Casa din turtă dulce s-a completat cu România și cu Bulgaria, dar au mai rămas cîteva din fosta federație Jugoslavă și Albania. în jocul acesta de puzzle am rămas în palmă cu cîteva bucățele de turtă dulce pe care nu le-am așezat pentru că încă nu ne dăm seama exact unde le este locul. Nu poți termina un joc puzzle pînă ce nu așezi toate bucățelele la locul lor. E ca și cum ai demonta un televizor, ai scoate piesa defectă și, montîndu-l la loc, rămîi cu cîteva piese în mînă, neînsemnate în aparență, dar fără ele televizorul nu funcționează. Ar mai fi Turcia, cu basmele ei fabuloase, pe care tot în copilărie le-am citit. Nici căsuța din turtă dulce din „Hansel și Grettel”, nici Casa Europeană din turtă dulce n-au fost imaginate să fie mîncate de un balaur, ci să dureze. De cîteva sute de ani, căsuța din turtă dulce din „Hansel și Grettel” durează, măcar în cărțile copilăriei, de ce ne-am teme că alt balaur va ronțăi Casa europeană din turtă dulce?
Domnii Băsescu și Tăriceanu au pus cu mîna lor, în jocul de puzzle al Casei europene, harta României făcută din turtă dulce. După conflictele care au măcinat cele două palate, imaginea aceasta, a președintelui și-a premierului completînd Casa europeană din turtă dulce cu România făcută din turtă dulce părea și ea să facă parte dintr-o poveste cu zîne. Dar poate e mai bine așa, fie și într-un frumos basm european, decît într-o poveste cu zmei.
a să facă parte dintr-o poveste cu zîne. Dar poate e mai bine așa, fie și într-un frumos basm
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.