Ex catedra

Aptitudini și atitudini

Doru CIUCESCU

Zilele trecute, la Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Onești a avut loc un simpozion județean de comunicări științifice cu tema „învățămîntul tehnic și cultura contemporană”, dezbaterile desfășurîndu-se pe două secțiuni: una pentru profesori și alta pentru elevi. Avînd onoarea de a fi invitat ca președinte al acestei manifestări, precum și ca moderator – calitate avută și de colegul meu, universitarul Dumitru Dan Drăgoi, am luat contact nemijlocit cu diferite aspecte ale creației științifice preuniversitare, la care mă voi referi în continuare.
în primul rînd, țin să evidențiez organizarea deosebită a acestui simpozion sub conducerea directorului Dănuț Oprea, a directorului adjunct tehnic Ion Nica-Șerban, a directorului educativ Aneta Diaconu-Ducica, precum și a inspectorilor de specialitate Rodica Mînicuță și Daniela Bilbor. în cadrul acestei manifestări științifice s-a reamintit faptul că orice proces creator, indiferent de domeniu, conține un nucleu format din două faze: incubația și iluminarea. Creația este cel mai bine evaluată după produsul ei, care are două însușiri definitorii: originalitatea și relevanța (utilitatea socială).
A impresionat plăcut ținuta celor 30 de lucrări prezentate la secțiunea profesorilor și a celor 24 de lucrări de la secțiunea elevilor, motiv pentru care toți participanții au fost recompensați cu cîte o diplomă de excelență. Totuși, nici o lucrare tehnică nu s-a ridicat la gradul de noutate al unei invenții sau inovații. în acest context este interesant de amintit faptul că la Salonul de Invenții și Inovații care a avut loc în perioada 6-11 iulie 1986 la Bacău (singurul care a avut loc înainte de decembrie 1989), relevanța se considera eficiență economică anuală postcalculată. La acea manifestare a creației tehnice Inspectoratul Școlar Județean din Bacău n-a reușit să expună nici o invenție sau inovație, cum, de altfel, au procedat și celelalte inspectorate de același resort din țară. în schimb, fostul Institut de învățămînt Superior din Bacău a fost reprezentat de invențiile realizate de către Dumitru Bontaș, Gheorghe Brabie, Ion Cosma, Liviu Filimon, Maricel Fita, Mihai Gherghel, Vasile George Puiu, Nicolae Simionescu. De asemenea, s-a remarcat preocuparea spre îmbunătățirea comunicării în școli. Astfel, profesoarele Margareta Horodincă, Steluța Popescu și Oana Zaharia au insistat asupra necesității unei comunicări asertive, care permite exprimarea cu demnitate a opiniilor proprii (chiar dacă nu coincid cu cele ale directorilor) respectînd, totodată, părerile celorlalți. în acest sens, deosebit de sugestive au fost exemplificările luate din relațiile profesor-profesor și elev-profesor. Ca un coroloar, spre o relaționare eficientă în procesul instructiv-educativ au pledat și profesorii Florica Veleșcu și Ioan Veleșcu.
De problematica „noilor educații” au făcut referiri profesoarele Mihaela Butoi și Elena Drăghici, care au scos în relief armonizarea învățămîntului românesc cu direcțiile de dezvoltare ale Uniunii Europene. Analiza complexă a organizației a fost aplicată cu mult profesionalism specificului Colegiului „Petru Poni” de către directorul Dănuț Oprea, care a subliniat avantajele acestei metode față de analiza strategică SWOT, care ține seama numai de punctele tari și slabe (ca factori interni), pe de o parte, și de oportunități și amenințări (ca factori externi), pe de altă parte.
Cu o intervenție de mare actualitate s-a remarcat profesoara Florentina Constanța Arseni prin lucrarea privind teoria inteligențelor multiple (verbală-lingvistică, logică-matematică, vizuală-spațială, corporală-kinestezică, muzicală-ritmică, interpersonală, intrapersonală și naturistă) a lui Howard Gardner. S-a pus accentul pe armonizarea strategiile didactice (modul de utilizare a resurselor didactice: timpul, metodele didactice, formele de organizare și mijloacele de învățămînt) pe baza inteligenței dominante a elevilor, tot așa cum – pe baza teoriei Catherinei Caducio – este necesar să se ia în considerare dominanta senzorială a elevilor (vizuală, auditivă sau kinestezică).
Dar, cea mai creativă intervenție a fost prezentarea volumului „Carte pentru minte, inimă și bacalaureat” de către chiar autorul ei – profesorul Constantin Butnaru. în prima parte sînt cuprinse 2.500 de exerciții și probleme „complet rezolvate” în conformitate cu programa școlară, iar în a doua – „unele din încercările mele poetice”, cum singur a precizat matematicianul-poet. O carte este „o muncă pe brînci”, a mai spus Constantin Butnaru.
Parafrazîndul pe marele psiholog Paul Popescu-Neveanu, care a definit creativitatea ca fiind „o interacțiune optimă între aptitudini și atitudini”, în urma acestui simpozion se poate desprinde concluzia că a fi creativ înseamnă a avea aptitudinea și atitudinea de a munci pe brînci. Afirmație valabilă atît pentru elevi, cît și pentru profesori.mai bine evalua

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!