Forestierii, producătorii de mobilă și de confecții resimt presiunile economice

Oamenii de afaceri din domeniile forestier și industriile de mobilă, confecții și încălțăminte, care sînt membri ai patronatelor forestierilor și producătorilor de mobilier – Proforest și Contexin – din industriile confecțiilor și încălțămintei, s-au reunit miercuri și joi (11 și 12 iulie) la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Bacău pentru a dezbate o parte dintre problemele cu care se confruntă. Prima reuniune a avut loc miercuri, cu reprezentanți ai Agenției de Mediu Bacău, în care s-a dezbătut și problema recuperării și revalorificării deșeurilor. Ieri, însă, Asociația Patronală Contexin i-a convocat pe producătorii de încălțăminte și de confecții la prezentarea unei oportunități de afaceri, propusă de societatea Anca Rom din Bacău, prin care toți producătorii vor avea posibilitatea să acceseze la un proiect de producție pentru organismele deconcentrate ale Uniunii Europene, care solicită realizarea unei game diversificate de produse – cum sînt uniformele pentru lucrătorii din serviciile aeroportuare, de transport, serviciile comunitare, de pază sau medicale etc.). Și la prima și la a doua întîlnire a producătorilor au fost însă reiterate problemele generale cu care cele patru domenii de activitate se confruntă în prezent, datorate tarelor economiei de piață și politicilor economice practicate.

Deprecierea valutei și costurile mari îi omoară pe fabricanții de mobilă

Primii care au acuzat presiunile economice au fost forestierii și producătorii de mobilă. „Apasă asupra noastră cursul valutar, deprecierea continuă a valutelor principale, euro și dolarul american – a spus Toader Balcanu, președintele Proforest. Dar, la aceasta se adaugă creșterea prețurilor la materia lemnoasă, care a ajuns la același nivel ca înn Occident. Fără a mai vorbi de prețurile la energie, carburanți. Eram mai ieftini la forța de muncă, dar iată că și aici dacă nu o plătim acum mai bine, oamenii pleacă în alte părți, chiar în străinătate. Era singurul nostru avantaj, dar a dispărut”. Productivitatea muncii în secțiile de producție românești este, însă, cam de șase ori mai mică decît în Occiddent. Oamenii de afaceri din domeniu sînt, astfel, conștienți că dacă nu vor reuși să acceseze fondurile europene pentru a-și retehnologiza fabricile, nu vor putea ieși din impas.

Confecționerii caută soluții de ieșire din criză

Deprecierea valutei și costurile mari de producție au fost acuzate și de confecționeri. Ca și în cazul fabricanților de mobilă, producătorii de confecții și de încălțăminte lucrează mult pentru export. Devalorizarea euro și dolarului îi afectează, astfel, grav. Au și apărut primele victime în această industrie, și nu dintre firmele mici sau mijlocii. Societatea Akrom Akal Textile România, un jucător important pe această piață și-a încetat activitatea. Firmele lucrează în pierdere, iar scumpirea forței de muncă vine să pună capac problemelor mari. Ei au încercat să aducă lucrătoare din alte țări. Se estima, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, că 40% din firmele de profil vor da faliment. Era vorba de firme mici și mijlocii, dar iată și mari jucători în această situație. Oamenii de afaceri băcăuani din domeniu se gîndesc să sensibilizeze, cumva, guvernanții, să caute și să propună unele soluții în acest sens. „Poate ar trebui să propunem o reducere a fiscalității – spunea președintele Contexin, Vasile Păun. Poate e o idee utopică, dar ceea ce rezultă din această reducere de impozite să meargă nu la patroni, ci la lucrători și astfel ne-ar scuti de un mare efort. Un fel de subvenționare, ca în agricultură, altfel această industrie moare”.

Informare, imagine și consultanță

Pînă cînd vor găsi mai multe soluții de a ieși din criză, confecționerii au de gînd să se reîntîlnească și să întocmească, împreună, un program de atac. Ei se gîndesc inclusiv la fondurile structurale, fără de care cred că nu vor putea rezista. „Problema cea mare – spunea Vasile Păun – este cum să ajungem la ele”. Soluția a fost propusă de președintele Camerei de Comerț, Doru Simovici, care i-a îndemnat pe oamenii de afaceri și să strîngă rîndurile, dar și să stea cu ochii pe orice informație în domeniu. „Ne-am întîlnit, recent, cu un grup de consilieri economici ai unor ambasade străine în România – a spus Doru Simovici. Le-am cerut mai multe oportunități de afaceri pentru producătorii din țara noastră. Dar ne-au reproșat că și ei ar trebui să primească mai multe oportunități de la noi. Este cazul să folosim orice canal de informare, pentru a ne face cunoscuți. Camera are buletine de informare trimise pe internet, la circa 18.000 de adrese, cu oportunități de afaceri, dar are și un ziar prorpiu, cu peste 3.000 de exemplare tiraj, care ajunge la toate instituțiile importante, la ambasade și la instituții și oameni de asfaceri din cîteva județe din Moldova și din Transilvania și Muntenia. De asemenea, le propun oamenilor de afaceri să lucreze cu firme de consultanță în alcătuirea de proiecte de finanțare. Fondurile structurale vor veni, vor fi bani destui, dar trebuie să știm să-i luăm”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!