Știrile Zilei
19:46 [Top Story] — Cășuneanu a dat în judecată Primăria și Consiliul Local Bacău și cere anularea PUZ-ului pentru Stadionul Municipal • 18:43 [Top Story] — FOTO! Podul de la Ciobănuș: drumul tehnologic, gata la finalul săptămânii. Benea acuză CJ Bacău pentru două săptămâni de întârzieri • 18:04 [Top Story] — Nereguli grave în programul „Masă sănătoasă” din Bacău: 6 firme, cu activitatea suspendată. Amenzi de 230.000 de lei • 15:31 [Actualitate] — Circulația pe Aleea Parcului se închide parțial timp de 45 de zile, pentru lucrări la rețeaua de apă și canalizare • 12:56 [Expert] — Cum să protejăm mediul la noi acasă? Află câteva sfaturi practice și reguli simple de la SOMA Bacău • 07:27 [Top Story] — Adrian Gavriliu câștigă definitiv procesul cu primarul Viziteu. Trebuie reintegrat la conducerea CSM Bacău și primește salariile din urmă • 06:56 [Top Story] — DAN AIR explică de ce a cerut insolvența: Creditorii amenință să blocheze zborurile. Compania vrea să evite un nou caz BLUE AIR • 19:46 [Top Story] — Cășuneanu a dat în judecată Primăria și Consiliul Local Bacău și cere anularea PUZ-ului pentru Stadionul Municipal • 18:43 [Top Story] — FOTO! Podul de la Ciobănuș: drumul tehnologic, gata la finalul săptămânii. Benea acuză CJ Bacău pentru două săptămâni de întârzieri • 18:04 [Top Story] — Nereguli grave în programul „Masă sănătoasă” din Bacău: 6 firme, cu activitatea suspendată. Amenzi de 230.000 de lei • 15:31 [Actualitate] — Circulația pe Aleea Parcului se închide parțial timp de 45 de zile, pentru lucrări la rețeaua de apă și canalizare • 12:56 [Expert] — Cum să protejăm mediul la noi acasă? Află câteva sfaturi practice și reguli simple de la SOMA Bacău • 07:27 [Top Story] — Adrian Gavriliu câștigă definitiv procesul cu primarul Viziteu. Trebuie reintegrat la conducerea CSM Bacău și primește salariile din urmă • 06:56 [Top Story] — DAN AIR explică de ce a cerut insolvența: Creditorii amenință să blocheze zborurile. Compania vrea să evite un nou caz BLUE AIR

Francezii din Limousin vor să aducă vaci la Răhitiș și Asău

Administrator

Doi dintre specialiștii care s-au aflat, săptămîna trecută, în județul Bacău, cu o delegație care reprezintă regiunea Limousin din Franța (regiune înfrățită cu județul Bacău), au ținut să-i cunoască pe crescătorii de animale de pe Valea Muntelui. Ei au fost, astfel, oaspeții specialiștilor Oficiului Județean de Consultanță Agricolă (OJCA), care le-au propus două zone în care au fost înființate ferme și grupuri asociative de crescători. „Sînt ferme înființate și dezvoltate de investitori care țin cont, din capul locului, de normele europene de creștere a animalelor – ne-a declarat directorul OJCA, Vasile Aichimoaie. Prima vizitată a fost în Cooperativa Agricolă «Ferma natural» din Răchitiș, după care ne-am oprit și în Asociația «Valea Asăului», din Asău”.

Tradiția creșterii animalelor este veche pe Valea Muntelui. Condițiile în care crescătorii își duc traiul, de azi pe mîine, ține însă această îndeletnicire departe de ceea ce se cere acum pe piața europeană, o piață pe care mulți dintre crescători ar dori să intre și după integrarea României în Comunitatea Europeană. Condițiile restrictive, dar normale, de pe această piață sînt acum cunoscute de majoritatea dintre ei. Astfel, timid dar sigur, unii investitori au și început să lucreze după asemenea norme și au înființat ferme, grupuri asociative și centre moderne de muls, pentrru ca produsele din lapte sau carne din această zonă să aibă acces pe piața din România și din 2007, o piață care va fi similară celor din țările Uniunii.

Răchitiș, arealul cu șanse la dezvoltare europeană

Primul popas al unui fermier francez și al unui reprezentant al structurilor administrative din regiunea Limousin, împreună cu specialiștii de la OJCA, a fost în Răchitiș, satul din comuna Ghimeș-Făget în care cu puțin timp în urmă a fost înființată Cooperativa „Ferma Natural”. „Impresionant pentru oaspeți – a precizat Vasile Aichimoaie – a fost cadrul natural. Deosebit, ecologic prin el însuși, un loc special, în care primăvara abia a sosit și în care sînt condiții excelente și pentru creșterea animalelor și pentru turismul rural”. Un areal în care – au fost de acord francezii – o rasă de vacă de carne ar putea crește în condiții foarte bune și ar da rezultate excelente. Un asemeneanea animal – au spus ei – are mai multe calități, fructifică foarte bine iarba pe care o paște, iar carnea lui este foarte căutată pe piața europeană și în lume. în Franța, carnea de acest fel este pregătită după o rețetă specială și este folosită în prepararea unor specialități culinare foarte apreciate. Popularea cu astfel de animale a arealului poate fi, deci, o oportunitate economică pentru zonă. „Am ajuns la concluzia că numai un pol economic dezvoltat mai poate salva satul nostru – spunea Viorel Oltean, cel care a susținut înființarea cooperativei din care acum face parte. Un pol pe care să-l creăm noi, cu forțe proprii, prin asociere, în condițiile în care de la autoritățile locale nu am primit nici un ajutor semnificativ în acest sens. Legea încurajează formele cooperatiste în agricultură, iar apropiata integrare europeană ne dă speranțe că ajutorul pe care îl vom primi va fi unul pe măsură”. La Răchitiș, natura a fost darnică. între munți, într-o depresiune dulce, brăzdată de ape repezi, pe culmi blînde, se întind pășunile țăranilor. Ani de izolare au determinat, însă, corcirea raselor de animale, motiv pentru care cooperatorii se gîndesc la împrospătarea nucleului de vaci cu lapte, dar și diversificarea lui.

Zone montane ecologice de cînd sînt

Francezii nu se mai dădeau duși din Răchitiș. Au ajuns, însă, și în Asău, după care au fost greu de convins că ziua se sfîrșea și vizita se încheia și acolo. Adică, în ferma de vaci a familiei Ferchiu, instalată tot într-o zonă retrasă, din munte. O fermă care are condiții de organizare a producției ecologice, pentru care se și află în proces de monitorizare. Vacile franceze, bune pentru carnea lor, au condiții de creștere și în zona Asău. Climatul, condițiile naturale sînt aproape identice cu cele de acasă. Asociația pe care o conduc soții Ferchiu are deja vechime și produce preparate din lapte în propria fabrică, dotată conform normelor de calitate europene. Condițiile ecologice în care cresc animalele, pe Valea Muntelui, vin și din tratamentele naturale care s-au aplicat zonei, ca și la cîmpie, unde din lipsă de fonduri nu au fost derulate procedee pe bază de chimicale. Ferma familiei Ferchiu are 25 de vaci cu lapte și 19 viței. Vacile trăiesc, vara, în tabăra de la Ofa – Ciobănuș, un loc mirific, în care numai de poluare nu s-ar putea vorbi. „Este un loc izolat, rupt aproape, de lume. Cei care ne certifică ecologic au rămas încîntați și spun că aici există toate condițiile pentru ca orice activitate cu profil ecologic să aibă loc. Ne și gîndim la turismul ecologic, dar și la alt fel de producție ecologică pe care le-am putea face”, spunea Rodica Ferchiu. în ferma lor, soții Ferchiu prelucrează 1.000 de litri de lapte pe zi. Pe etichetele de la brînza de burduf, brînza dietetică, telemea sau caserolele cu smîntînă ei au pus o fotografie din tabăra de vară de la Ofa: un grup de animale din cireadă, pe pășunea de la poalele munților împrejumită cu gardul specific zonelor montane.
în Moldova, singurele ferme de acest gen există numai în județul Suceava. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.