„Iarna nu-i ca vara!”

Claudiu BOANGIU

Cursul firesc al anotimpurilor a fost, este și va fi (veșnic, cred eu) un prilej de mirare pentru mai marii ăstui colț de lume. De la nemuritoarea stupiditate cu „iarna nu-i ca vara!”, elaborată de Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor, cugetările adînci au însoțit permanenta nedumerire a autorităților în fața succederii regulate a sezoanelor. Ne apropiem, pe zi ce trece, de vremea concediilor pe care le visăm însorite. Tot omu’ care are un bănișor pus deoparte prinde a-și face planuri de vacanță. Pînă atunci, însă… Dornici să se bucure de soare, de verdeață, de-un mic și-o bere sau de apetisanta fleică la grătar pîrgolită în acordurile emise de casetofoane, băcăuanii au dat buzna în zonele de relaxare consacrate. Una dintre ele este Insula de Agrement, accesibilă și atractivă în special pentru cei care nu vor să se deplaseze cu mașina. Odată ajuns pe aici, deși locația nu a fost încă oficial deschisă, constați că ai făcut o alegere bună, cel puțin din punct de vedere al frumuseții zonei. Grătarele și mesele-buturugă puse la dispoziția amatorilor de recreere ieftină întregesc un tablou chiar plăcut. Toate bune și frumoase. Dar…

E de înțeles, de acum, că iar a venit canicula înainte ca autoritățile să prindă de veste. Băcăuanii, însă, au băgat de seamă, așa că au început să treacă podul pînă la Insulă. Iar viceprimarul Constantin Scripăț a aflat și el, de la ziariști, că primii care te întîmpină pe alei sînt colții dulăilor comunitari, unii chiar extrem de agresivi. S-a mirat nițel, dar a înțeles că asta nu-i tocmai cușer, a cugetat că „nu-i normal (…) pentru că pot sări la copii” și a dat ordin ca patrupedele să fie stînse de lațurile hingherilor. Surprizele însă nu se termină aici. Dacă ai proasta inspirație să consumi ceva lichide, lucru firesc dată fiind căldura, nu ai nici o posibilitate să te „lepezi” de ele într-un mod civilizat. Așa cum, iarna, troienele îi iau prin surprindere pe cei ce răspund de drumuri, așa și căldura a surprins autoritățile locale cu amenajările din zona de agrement nedefinitivate. Grupurile sanitare de lîngă dușuri nu-s încă gata, iar cele de lîngă debarcader îți rup nasul de la 50 de metri cu duhoarea lor pestilențială. Problema cu lichidu’ este aparent minoră, dar total neplăcută atunci cînd ești pus să o rezolvi. Unica soluție de „depresurizare” rămîne cea agreată de exemplarele canine, adică lîngă pom sau în tufiș. ceva lichide, lucru firesc dată fiind căldura, nu ai nici o posibilitate să te „lepezi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!