Iarna văratică îi bagă în sperieți pe agricultori

Vremea a luat-o razna, iar cei mai alarmați par să fie locuitorii de la sate. Aceștia se tem că îi vor invada microbii. Orătăniile mor, deja, pe capete, iar culturile vor fi compromise. Pentru unii, mai rău este că „păsările nu mai cad cloște ca altădată”, iar aceasta e pusă pe seama încălzirii globale – noțiune cam greu de înțeles de cei din mediul rural, dar care se află, totuși, pe buzele tuturor. „CIC-ul” – spun sătenii din comuna Măgura, de lîngă Bacău – este vinovat pentru toată această situație, dar mai presus de toate răutatea oamenilor, care l-a înfuriat pe Dumnezeu. „E dezastru, mamă! – am auzit-o pe Elena Diaconu, femeie ajunsă la 63 de ani. Ne mor păsările din cauza căldurii. Nu mai venea boala asta dacă era olecuță de frig. Mai mureau microbii. Ce era la dispensar…! Jale! Acum, în ianuarie, să fie așa de cald?! Niciodată nu a fost așa. Cu atîtea grade, mă mir că nu se desfac copacii. Nu-i a bună, trebuie oleacă de zăpadă, ger, să distrugă microbii. Nu am mai prins de cînd sînt o iarnă așa călduroasă. Și pentru culturi e rău. Grîul va fi cam prost, uscat. Nu-i a bine, maică, ascultă la mine! Am văzut prin alte părți că cireșii au înflorit. Păi, mai fac ăștia cireșe? Nu mai fac”. Ceea ce știu țăranii din vechime, susțin și specialiștii. Căldura anormală încurcă ciclurile în natură, trezește mai devreme plantele dintr-un repaos obligatoriu, grăbește starea de vegetație și expun plantele la gerurile care sînt de așteptat pînă în primăvară.

Oamenii din Măgura reclamă și o agravare a stării de sănătate din cauza temperaturilor anormale înregistrate în această perioadă. „Atît mă tem, de microbi. Și pentru păsări, dar și pentru mine – spune Angela Tătaru, acum în vîrstă de 69 de ani. Mă deranjează și pe mine, ca persoană. Sînt cardiacă și mă tulbură aceste perturbări în mod deosebit. Și pentru mediu e rău. Știu de la părinți că e bine ca microbii să fie stîrpiți de frig, pe cale naturală. Apoi, și păsările sînt afectate și nu mai cad cloște, ca altădată. Asta ne face să suferim. Nu mai au comportamentul de altădată, nici ouă nu mai fac. Mi-e teamă și pentru pomi. Zarzării, caișii și unii cireși au cedat. Credeți că mai dă un mugur vreodată, dacă au dat acum? Și vița de vie simte presiunea. Acu’ trebuia să stea în odihnă. Cu așa călduri, ea își continuă evoluția, iar cînd vine frigul o omoară. Lumea se plînge că nu mai sînt cele patru anotimpuri cu care ne-am obișnuit. Acum, trecem din bocanci direct în sandale”.

CIC-ul și căpșunarii sînt de vină!

Sătenii din Măgura cred că primul vinovat de toate relele este combinatul chimic din Bacău. Ei spun așa cam cum au auzit pe la radio sau au văzut prin ziare, anume că „poluarea ar trebui combătută prin închiderea combinatului”. Alții susțin că și țăranii ar trebui să dispună, la cîmp, de mașini performante. Ștefan Vasile Manta, care a ajuns la 85 de ani, spune că vremea e ca lumea. Rea. Iar Dumnezeu ne pedepsește. Și căpșunarii vor contribui la tot acest dezastru. Microbii aduși din Spania nu vor putea fi distruși dacă temperaturile vor continua să fie ridicate. „Dacă e secetă iarna, e secetă și vara. Cînd e ger puternic mai mor gîngăniile. Vremea e după lume, rea. Și ne pedepsește Dumnezeu. Nu vedeți? Și căpșunarii s-au îmbolnăvit. Or să vină cu boli și, dacă nu e ger, vin și la noi. Ne pasc boli multe”, grăiește, cu temeri în glas, moș Manta. La boli de toate felurile se așteaptă și Virginia Butnaru, femeia de 72 de ani: „Vremea asta aduce boli, depinde cum o fi de-acu. Niciodată nu am prins așa căldură în ianuarie. Nu cred că mai iese grîul, dar cum o vrea Dumnezeu”. Maria Florea are 52 ani și nu vrea să se lanseze în speculații pe tema încălzirii globale și nici despre planurile Celui de Sus. Ea este, însă, convinsă că poluările au făcut ca „anotimpurile să se întoarcă pe dos”. Singurii fericiți că iarna e blîndă sînt cei sărmani, care nu au reușit să-și facă provizii de lemne de foc. „Da’ ce vă luați atîta de vreme?! E bună așa. Noi nu avem nici lemne și plătim la gaz de ne ies ochii. A mai fost vremea așa. Cînd o vrea Dumnezeu, o să plouă și o să ningă. Ce, credeți că scăpăm noi de iarnă? Ce putem face, să-l sunăm pe Dumnezeu?”, se revoltă Adela Curcă, o bătrînică de 70 de ani.

Specialiștii cred că pericolul începe de la sfîrșitul lunii

Specialiștii sînt de aceeași părere cînd vine vorba de efectele vremii în special asupra unor specii de pomi și a viței de vie. „Pericolul real – spune conf. dr. ing. Ioan Vioel Rați, administratorul societății Fructex Bacău – apare pînă la sfîrșitul lunii, chiar în zece zile dacă vremea călduroasă persisită. Pomii sînt, astfel, forțați și intră din repaos adînc, în repaos relativ, adică se scurtează perioada de repaos adînc. Aceasta, în mod normal, ar trebui să fie de vreo 90 de zile. Dacă va veni frig puternic, la temperaturi mult mai puțin scăzute decît ar fi limita normală a pomilor, aceștia nu vor rezista. Se produce un fel de decălire”. La rîndul său, dr. ing. Florin Acatrinei, administratorul societății Pomaltoi Bacău, spune că cel mai expuși unui val de frig sînt caișii, piersicii și cireșii sau vișinii. în schimb, merii sînt cei mai rezistenți. „S-au umflat, deja mugurii – spune Acatrinei. Pomii au intrat în repaos obligatoriu încă din noiembrie, iar acum sînt într-un repaos relativ. La începutul primăverii ne așteptăm și la brume grele, care vor afecta și pomii, dar și vița de vie”. Din cauza căldurii, plantele intră automat în fenofazele de primăvară. „Uitați-vă și la albine! Au început zborul de curățire. Pur și simplu, lucrurile nu mai sînt la locul lor” – a afirmat prof. univ. dr. Neculai Barabaș, directorul Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău. Situația nu este una foarte îngrijorătoare pentru natură. Cel puțin dacă, pînă în februarie iarna își va intra în drepturi. „încă nu s-a terminat iarna. Dacă vine un val de frig, după o răcire treptată a vremii, lucrurile se mai așează” – a precizat el. Seceta care s-a făcut și ea simțită încă nu afectează plantele. „A fost multă umiditate, iar intrarea în repaos s-a făcut lent și tîrziu. Pomul, acum, e ca o casă cu obloanele trase. Seceta e periculoasă cînd încep procesele metabolice, nutriția la rădăcini”.

E o anomalie, dar nu sfîrșitul lumii

Spre deosebire de săteni, climatologii nu sînt prea impresionați de valorile ridicate ale temperaturii înregistrate în ianuarie. Ei recunosc, totuși, că temperatura medie a lunii decembrie a fost cu 2,5 grade mai mare decît media multianuală, dar situații similare s-au mai înregistrat în anii 1901, 1915, 1949, 1950, 1971, 1979 și 2000 – ultimul considerat și anul cel mai cald pe care l-a traversat Bacăul. Ieșită din comun, însă, este luna ianuarie, cînd temperatura medie estimată ar putea depăși media multianuală cu opt grade. „Practic – explică Elena Timoftescu, șefa Serviciului meteorologie și asigurarea calității – nu a fost nici o zi de iarnă în ianuarie, minima perioadei a fost de minus trei grade Celsius, în condițiile în care aceasta trebuia să fie minus 10 grade. Este o anomalie, dar nu trebuie să facem un caz din aceasta. Nu e chiar sfîrșitul lumii și au mai fost asemenea temperaturi și în alți ani – 1900, 1915, 1948, 1949, 1950, 1951, 1952, 1975, 1983, 1984, 1994, 2001. Cauzele pot fi multiple, însă trebuie făcute cercetări pe intervale de timp mai lungi. Ceea ce se aude cu încălzirea globală nu sînt decît niște ipoteze, e complicat. în țara noastră, cel puțin, nu s-au produs chiar așa de multe schimbări care să aibă influențe climaterice grave”.

Căldură mare, mon cher!

Pînă pe 22 ianuarie, vremea se va menține caldă pentru această perioadă, ne anunță Adrian Timofte, meteorolog de serviciu. Maximele vor ajunge și pînă la 13 grade Celsius. „în intervalul 15 – 17 ianuarie – spune meteorologul – cerul va fi variabil pînă la senin. De pe 18 pînă pe 22 ianuarie, cerul va fi noros la temporar acoperit în cea mai mare parte a intervalului și, pe alocuri, se vor semnala precipitații sub formă de ploaie, în general slabe. Vîntul va fi slab la moderat, iar izolat se va semnala ceață. Maximele vor fi cuprinse între 7 și 13 grade Celsius, iar minimele între minus 2 și 3 grade Celsius. După cum putem observa, vremea este caldă pentru această dată. Au mai fost ani cu temperaturi ridicate, dar perioadele au fost mult mai scurte, de ordinul zilelor, nu al lunilor, ca acum.” Timofte mai spune că pentru județul Bacău temperatura minimă ar trebui să fie cuprinsă între minus 9 și minus 7 grade Celsius, iar cele maxime între minus 1 și un grad. Ieri dimineață, însă, la Bacău se înregistra o temperatură de zero grade, iar la Tîrgu Ocna de un grad. La orele amiezii, aveam 9 grade la Bacău și 11 grade la Tîrgu Ocna, valori cu mult mai ridicate decît cele normale. (Cătălina CHIFU, Petru DONE, Constantin GHERASIM)să per

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!