Inundații în tot județul

• cele mai grav afectate sînt comunele Agăș și Răcăciuni • la Agăș, ploile au distrus 18 hectare de fînețe și două hectare de zarzavaturi • culturile de cartofi au fost distruse în totalitate • la Gîșteni, apele au zdruncinat serios cinci case din chirpici • beciurile blocurilor și caselor din Răcăciuni au fost acoperite de apele adunate în urma ploilor • primarii din cele două comune încearcă să evalueze valoarea pagubelor

Ploile abundente căzute în ultimele 48 de ore în mai multe părți ale județului au făcut ravagii. În ciuda precauțiilor luate de primari, apele au distrus și de această dată tot ce-au întîlnit în cale. Cele mai grav afectate sînt, de departe, comunele Agăș și Răcăciuni.

În comuna Răcăciuni au fost afectate de inundații mai multe sate. În satul Gîșteni, apele care s-au scurs de pe coama dealului au izbit cu putere cinci case construite din chirpici. Dacă locuințele au rămas cu greu în picioare, pereții gospodăriilor anexe au fost sparți de viitură. „Noi am acționat imediat cu utilaje și oameni, însă acele case sînt vechi și abia mai rezistă”, ne-a declarat viceprimarul Gheorghe Bîtlă. El ne-a explicat că cele mai mari pierderi s-au înregistrat în centrul comunei Răcăciuni, unde, deși a plouat doar preț de o oră, s-a adunat o cantitate însemnată de apă. Beciurile celor opt blocuri din comună s-au umplut cu mîl, apa intrînd și în beciurile celor mai multe case. Inundațiile au distrus două hectare de răsaduri de legume de la Agro Nova FA Răcăciuni, iar toate căile de acces din comună au fost acoperite de noroaie. Viceprimarul Bîtlă susține că distrugeri însemnate s-au înregistrat și la stația de benzină situată la intersecția drumurilor care leagă comuna Răcăciuni de Onești. Stația de benzină, care aparține firmei Agri Star, a omului de afaceri Constantin Stan, aproape că a fost acoperită de viitură. Mîlul a intrat și în bazinele betonate, cu benzină, toată cantitatea de combustibil fiind compromisă.

„În urma ploilor, șoseaua E 85 a fost colmatată pe o porțiune de 1.000 de metri. Am chemat imediat pompierii, care au spălat șoseaua, pentru că exista pericolul ca de la mîzgă să se producă accidente rutiere”, ne-a explicat viceprimarul din Răcăciuni.

Inundațiile au lovit și satul Gheorghe Doja. Norocul țăranilor, dacă se poate spune așa, a fost că din cauza secetei, apele ploilor au fost imediat absorbite. Dacă ploile vor continua și în zilele următoare, există riscul ca hectare întregi pe care s-a cultivat porumb să fie distruse.

Marea nemulțumire a aleșilor locali din Răcăciuni este că firmele care s-au ocupat de modernizarea drumului european E 85 nu au ținut cont și de sugestiile lor. „Există o zonă în care, din cauza torenților, se formează un debit de apă foarte mare. Cînd au început reparațiile noi le-am explicat constructorilor că trebuie să supralărgească anumite podețe și să redimensioneze șanțurile de descărcare a apei. Ghinionul nostru a fost că din anul 2000 și pînă acum n-a plouat puternic, astfel încît cei care lucrau la șosea să vadă cît de repede se adună apa și să țină cont de indicațiile noastre. S-a întîmplat nenorocirea acum, deși n-a plouat decît două ore, nu patru-cinci ceasuri, cum s-a întîmplat în alți ani”, a spus nemulțumit viceprimarul. Cît despre șanțurile care au fost colmatate pentru că nu au fost desfundate cum trebuie, Gheorghe Bîtlă este de părere că nu doar localnicii sînt de vină. „Puțini oameni au șanțuri în fața caselor lor. Cele mai multe șanțuri care s-au înfundat sînt în dreptul firmelor, la Silvic și Căile Ferate”, susține viceprimarul.

Ioniță Maftei, directorul Sistemului de Gospodăriere a Apelor Bacău, crede că o parte din vină o poartă oamenii, care nu și-au curățat podețele, dar și drumarii, care nu au efectuat cum trebuia șanțurile de pe marginea drumurilor.

Culturile din Agăș și Pîrjol au fost distruse

O rupere de nori s-a abătut duminică seara și asupra comunei

Pîrjol și a provocat, în doar cîteva minute, pagube de zeci de milioane de lei. Ploaia torențială a început în jurul orelor 17.00 și a luat prin surprindere locuitorii satelor Pîrjol, Băsești, Hăineală, Cîmpuri și Pustiana, declanșînd adevărate puhoaie, care s-au adunat de pe culmile dealurilor pe terenurile agricole. Din datele centralizate pînă ieri la Consiliul local reiese că au fost afectate parțial 20 de hectare de porumb, 10 hectare cultivate cu lucernă și trei hectare cu legume. Vîntul puternic a doborît mai mulți copaci peste cablurile rețelei electrice, ceea ce a dus la întreruperea curentului electric în toată comuna. O comisie formată din reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Județean urmează să stabilească valoare pagubelor și modul în care vor fi despăgubiți proprietarii terenurilor afectate.

Inundațiile au făcut ravagii și în comuna Agăș. Șuvoaiele de apă venite de pe munte au inundat circa 60 de gospodării. Primarul Toma Marian Spoială ne-a explicat că cele mai mari pagube s-au înregistrat în satul Sulta, unde apele au inundat circa 30 de case. „Viitura a înghițit păsări, porci și alte bunuri din curțile oamenilor. Au fost distruse aproape integral suprafețele de teren pe care s-au cultivat cartofi. Apele au adus cu ele din munte pămînt și pietre, iar cele mai multe drumuri de legătură au fost acoperite cu noroi”, ne-a declarat primarul. La Agăș a căzut și grindină. Marian Spoială a solicitat sprijin din partea Prefecturii, care a promis că marți va trimite în comună o echipă care va încerca să evalueze pagubele. Această activitate a început deja la Răcăciuni, însă viceprimarul susține că-i este greu să se pronunțe, pînă nu va contabiliza distrugerile din fiecare sat. Prefectul Radu Cătălin Mardare nu a exclus posibilitatea ca familiile care au suferit pierderi în urma inundațiilor să poată fi ajutate de către stat.

Prognoza meteo anunță pentru următoarele 24 de ore ploi izolate, iar cantitățile de apă vor depăși 20 litri pe metru pătrat. Ioniță Maftei, directorul Sistemului de Gospodăriere a Apelor Bacău, susține că, în ciuda ploilor, nivelul cursurilor de apă se află sub cota de atenție și nu reprezintă un pericol. Inundațiile pot fi produse doar de torenți care se pot reactiva în urma ploilor abundente. (Nicoleta BICHESCU, Eduard ADAM, Florin CRĂCIUN)