Istorii cu zîmbete

Un furt din alte vremuri

Noiembrie 1706: sîntem la al doilea cîntat al cocoșului. O ploaie măruntă cade necontenit și sîcîitor asupra satului Șchei „…cum mergi spre Răcătău, în dreptul Bacăului”. Casa lui Constantin Roșca e învăluită în întuneric. Deodată, un țipăt de cucuvea străbate liniștea. Douăzeci de slugi înarmate ale slugerului Enache pătrund în casă. Se aud strigăte și plînsete. Cetluit cu frînghii groase, fu scos și luat pe sus Lupu – fiul lui Roșca. Acesta este adus în fața Divanului domnesc și acuzat de furtul a doi cai, prețuiți la 110 lei, sumă uriașă pentru acea vreme. Divanul hotărăște ca Lupu Roșca să stea în temniță grea pentru furtul celor doi cai. „Și prinzînd Slugerul pe Lupu – scria un document, acesta a șezut în temniță nouă luni, după care venind frații lui pentru a-l scoate și neavînd bani pentru a plăti caii, prețuiți la 110 lei, au dat moșia ca să nu piară Lupul”.
Așadar, doi cai buni, moldovenești, făceau cît o moșie! De fapt, nu-i nici o exagerare. Faima cailor moldovenești depășise de mult fruntrariile Țării Moldovei. „Mici, dar iuți”, scria cronicarul Martin Bielski. Admirativ, adăuga și Blaise de Viegeres: „Cea mai mare bogăție în Moldova sunt caii, minunați de buni și de mare răsuflare!”. „Iepele Moldovenești căpătase atâta renume în țările vecine, că numai așa se explică de ce în tratatul de închinare al Moldovei la Turci se prevede între altele și 40 iepe fătătoare ca dar de peșcheș, pe lângă șoimii proprii Carpaților, din care urmau a se da peșcheș tot 40 pe an”.
Regiunea cobîlelor de la Bacău era renumită în creșterea acestor cai. Gheorghe Ghibănescu nota în „Surete și izvoade”: „Numele Cobâle se găsește în cele mai vechi documente ale veacului XV și desigur că e anterioară descălecatului, când populațiile de prin văi și munți se îndeletniceau cu creșterea cailor, păscând pe întinsele șesuri și văi ale apelor, hergheliile lor de iepe, pentru prăsila vestiților cai moldovenești, cai sirepi și iepe moldovenești”. Pe aceste pășuni se creșteau nu mai puțin de 100 000 de cai! Era mai mult decât suficient și pentru o armată mare ca cea a turcilor.
Caii moldovenești au rezistat tuturor războaielor, dar n-au putut rezista comunismului. Așa-zisa mecanizare a agriculturii în stil sovietic a pus capăt existenței cailor. Doar în cîțiva ani un milion de cai au intrat pe ușile abatoarelor, despre vestiții cai ai noștri rămînînd doar amintirile…!

Eugen ȘENDREAști au rezistat tuturor războaielor, dar n-au putut rezista comunismului. Așa-zisa mecanizare a agri

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!