Iubirea – virtutea cea mai înaltă

E ușor să greșești, dar mult mai greu e să iubești. Iubirea nu se cerșește, nu se ia cu forța, ci este împărtășită. Iubirea este și oarbă: ea nu ne lasă sau noi nu vrem să vedem și aspectele negative ale persoanei alese. Sînt cazuri cînd iubirea nu este împărtășită, cel ce iubește suferă, iar cel iubit jignește. Dar cînd iubirea este adevărată, clădită cu sinceritate și încredere, persoanele aflate în cauză au impresia că au atins stelele și luna, că toată lumea este a lor, că nimeni și nimic nu-i poate despărți sau deranja. Oricine are nevoie de iubire și simte nevoia să-și ofere, la rîndul său, iubirea. Cel care intră în suflet, deține și cheia de la poarta inimii și, de aceea, atunci cînd cineva bate la poarta inimii și vrea să pătrundă în ea, nu poate. în fiecare zi și noapte visăm la persoana iubită și ne închipuim adevărate basme. Odată cu iubirea, apare și gelozia. O boală care face parte din iubire, care rănește inima.
Pentru mine, persoana iubită este steaua ce îmi luminează fiecare noapte. Cea mai firavă și sclipitoare rază de soare care mă trezește în fiecare dimineață. Este roua de pe frunzele florilor, trandafirii ce-mi sărută și-mi mîngîie obrajii; floarea din inima mea. Stropul de ploaie ce mă trezește din visul adînc și plăcut, precum zîmbetul lui. Este spuma valurilor vieții ce se spulberă în înălțimea văzduhului albăstrui ce cuprinde cu intensitatea sa aripa frîntă a unui suflet fugit din lumea tristeței. Este o picătură de ploaie strivită între genele mele grele de vis; este un gînd hoinar rătăcit în mintea mea. Este ultima silabă ce o rostesc înainte de a-l visa. El este îngerul visurilor mele! Nu uitați! A iubi nu înseamnă nimic! A fi iubit înseamnă ceva! Iar a iubi și a fi iubit înseamnă totul! (Mihaela NIȚĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!