De șapte ani, în beznă
La doar trei kilometri de un oraș care se vrea european, 16 familii își duc viața în totală beznă, unele de mai bine de șapte ani. Oamenii și-au ridicat mîndreți de case, vile somptuoase, mulți au cheltuit milioane bune pentru centrală, hidrofor, antenă satelit, dar nu se pot muta în locuințe. Cei fără dare de mînă, care au fost nevoiți să dea apartamentul din oraș pe o căsuță în Letea Veche, așteaptă, neputincioși, de ani buni ca lumina să ajungă și în casele lor.
Familia Tătaru este una dintre cele 16 condamnate la întuneric. De șapte ani, cei trei membri ai familiei trăiesc fără curent electric. Lucrarea de racordare este mult prea costisitoare pentru a fi suportată de oameni, iar demersurile făcute la Primărie, Prefectură și Consiliul Județean au rămas fără nici un rezultat. „E tragedia secolului. Mi-e și rușine să spun în ce condiții trăiesc, mă rîde lumea. De șapte ani nu avem curent, mai am un pic și dau în depresie. Am băiat în clasa a XI-a. învață la lampă, doamnă! Mă apucă jalea că nu pot să-i asigur condiții. Cînd îl văd cum se chinuie… Vă spun, dau în depresie. E groaznic. Afară îmi mai vine să fac ceva, mi-am pus trandafiri, căpșuni, m-am gospodărit. în casă nici nu-mi vine să intru. Cînd se întunecă, nu mai poți face nimic, mă apucă toți nervii. Ne-a cumpărat băiatul un generator, dar nu ne permitem să-l ținem. Consumă un litru de benzină pe oră. Mă rupe. âl mai țin cîte oleacă pentru băiat cînd învață. Mă gîndesc că poate ar învăța și mai bine în alte condiții. Așa, se enervează și se descurajează. E o tragedie, îți vine să urli, nu alta. Am zis că o să mor și lumină nu mai văd în casa mea. Cel mai mult sufăr pentru băiat. La vîrsta lui nici la un televizor nu se poate uita. âi mai punem baterii, dar se consumă și alea foarte repede. âmi reproșează mereu că de ce am venit aici, că alții au condiții, iar el trebuie să se chinuie în halul ăsta. Noi am stat în oraș, dar a trebuit să vînd apartamentul pentru că nu ne ajungeau banii. Am tot zis că se rezolvă cu lumina, acum nu mai avem nici o speranță”, strigă, disperată, Elena Tătaru. De șapte ani, ea bate în permanență drumul către Primărie, în speranța că se vor găsi fonduri pentru electrificări, iar coșmarul va lua sfîrșit. Bani s-au găsit, dar niciodată pentru zona Comancea, unde se află 16 locuințe nealimentate și vreo cinci societăți comerciale. „Doamnă, au pus stîlpi pe cîmp, și la noi nu au venit! Sînt străzi care aveau lumină și le-au pus din nou. Sîntem uitați cu totul, condamnați să trăim ca în evul mediu! Nu știu ce să mai fac, am fost la viceprimar de s-a săturat de mine. Cred că am să ajung la Președinție și la premier. Mi s-a spus că mă costă 1.000 de euro ca să trag lumină. Da’ vînd casa ca să ne bage curent?”, se întreabă, revoltată, femeia.
„Am ajuns să cred că e un mare lux să ai lumină”
Cu aceeași problemă se confruntă și familia Banu. Oamenii și-au construit în urmă cu trei ani o frumusețe de casă, au mobilat-o, și-au pus centrală, hidrofor, antenă satelit și tot ce au visat. Familia Banu nu se poate muta în noua locuință și este nevoită să stea cu chirie în oraș. „Nu le cer nimic altceva decît lumină. Nu am nevoie nici de gaz, de nimic. Doar să facă demersuri pentru a rezolva această problemă. Primăria a primit bani și înainte de sărbători și după, e rea voință!, acuză Tania Banu. De trei ani am făcut casa. Nu erau nici stîlpi, acum i-au pus. Credeam că ne prinde și pe noi în extindere. Dar nu, domnul primar nu a vrut. Noi nu cerem bani de la buget. Primarul nu ar trebui să facă decît un proiect. Vuiește presa cu fondurile europene, primarul nostru nu a auzit nimic. 500 de milioane ne-a spus că ne costă ca să tragă și la noi. De-abia ieri (miercuri, n.r.) a reușit să facă un proiect de hotărîre după atîta amar de vreme. De trei ani noi stăm cu chirie în oraș pentru că nu putem veni aici, nu putem sta cu copiii în condițiile astea. Sunt oameni care s-au și mutat de aici, că nu au mai rezistat, au plecat înapoi la oraș, alții în Italia și speră ca la întoarcere să găsească lumină trasă. Casa mea e gata, mobilată, am de toate, dar nu mă pot muta. Am ajuns să cred că e un mare lux să ai lumină. Am aici un parc de dezmembrări auto. Trebuie să închid pe la 06.00 cînd se întunecă sau să stau pe întuneric ca să poată cineva să-și ia o piesă. De trei ani fac naveta. Primarul, pur și simplu, nu suportă că oamenii își fac case aici. Parcă i-ar bate lui un cui în cap. Vecina de aici e asistent social la Primărie. Are o fetiță iar acum e din nou însărcinată. Femeia e disperată, ea s-a mutat cu totul aici. Are generator dar vă dați seama cîtă benzină consumă!”, spune, revoltată, Tania Banu. Neimplicarea autorităților locale în rezolvarea problemei electrificării este condamnată în termeni și mai duri de soțul Taniei, Ovidiu Banu. El îl acuză pe primarul din Letea Veche că a „împărțit” lumina după propriile interese. „Autoritățile locale de la noi sînt cu vaca! Primarul e negru de cît e de pătat. Nu ne ia în seamă cu nimic. Sîntem ai nimănui! Aici, la cîțiva metri, viceprimarul are o spălătorie. A mutat stîlpul unde a vrut el și a pus transformatorul acolo la el. Nu l-a lăsat mai aproape să avem și noi curent. Primarul ne trimite la E.ON, dar ei nu vin să facă investiții. Ne-am săturat de mers în audiențe. Uite așa, mi-a crescut glicemia, pentru că am diabet. Sîntem ca în epoca de piatră. Trăim ca în Africa! La insistențele noatre, că i-am călărit atîta vreme, au votat acum un proiect pentru un studiu. Pînă se va face însă ceva… Probabil la alegeri o să se apuce să ne tragă lumină”, crede Ovidiu Banu. Sute de drumuri la diverse instituții a făcut și Mihai Gărgălie, cu aceeași nemulțumire, lipsa unor investiții în electrificări și extinderi. „Sîntem înnebuniți, stăm chiar la stradă, la cîțiva metri de stîlp și nu avem lumină!, se revoltă și Mihai Gărgălie. Primăria nu face nimic, E.ON nimic, Prefectura nici atît. Casele sînt chiar la drumul european. Sînt oameni care nu au de trei ani, de șase ani lumină în case. E de-a dreptul incredibil!”
Generozitatea E.ON s-a revărsat doar asupra municipiului
Necazul oamenilor din Letea Veche pare să-i depășească și pe cei din Primărie, Consiliul Județean și E.ON Moldova. Problema e pasată de la o instituție la alta. Cei cu bani nu au atribuții, iar cei responsabili spun că nu au fonduri! Reprezentanții E.ON Moldova spun că societatea nu răspunde de electrificarea localităților. „Cu toate acestea, profitul înregistrat în 2005, de un milion de euro, s-a investit anul trecut în electrificări. Erau probleme și nimeni nu avea bani să le rezolve. Am făcut electrificări la 573 de case în toată regiunea. Dar, în general, lucrările de genul acesta se fac din fondurile consiliilor locale și ale Guvernului”, spune Lucian Luca, purtătorul de cuvînt al E.ON Moldova. Generozitatea celor de la E.ON i-a ocolit însă pe locuitorii din Letea Veche. Profitul pe anul trecut înregistrat de E.ON a acoperit lucrări de electrificare la 38 de case din municipiul Bacău. Lucian Luca spune însă că programul de investiții nu s-a finalizat încă. După ce vor fi validate rezultatele financiare se vor stabili și eventualele noi investiții.
De-abia acum se comandă un studiu de oportunitate!
Primarul din Letea Veche, Emil Păduraru, nici măcar nu își amintește cîte case din comuna pe care o păstorește nu au curent electric. „O cifră exactă nu am. Sînt cam 10 case în zona Comancea – Rusciutea. Sunt oameni care și-au cumpărat recent case acolo, nu au curent de vreo 3-4 ani. Noi le-am recomandat să-și execute pe cont propriu. Cînd s-au așezat în mijlocul cîmpului, erau conștienți și li s-a spus că nimeni nu face investiții pentru 2-3 case. O parte și-au tras cu forțe proprii. Noi le-am spus că nu dispunem de fonduri pentru realizarea de extinderi. Normal Primăria poate angaja asemenea investiții, dar în limita fondurilor. Consiliul Județean ne-a asigurat anul acesta bani doar pentru cofinanțarea unor proiecte deja începute. Consiliul Județean nu mai dă bani ca înainte”, explică primarul Emil Păduraru. El spune totuși că se va realiza un studiu de oportunitate și de fezabilitate, pentru care există bani prevăzuți în buget, iar apoi, cine știe cînd, se vor accesa fonduri europene pentru a aduce lumină în casele oamenilor.
CASETA
Vicepreședintele Consiliului Județean, Angela Bogea, ne-a declarat că responsabilitatea de extindere a rețelelor de electricitate aparține consiliilor locale. „Consiliul Județean nu are atribuții. Consiliile locale trebuie să prevadă în buget bani pentru utilități. Cît privește sumele repartizate de noi, acestea s-au dat în funcție de proiecte, iar cele de la bugetul de stat au fost împărțite, anul acesta, de Direcția de Finanțe”, spune Angela Bogea. (Cătălina CHIFU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.