LUMEA ROM+NEASCĂ

Sindromul de autoritate

Vasile PRUTEANU

După prestațiile publice din ultima vreme, pare că președintele Traian Băsescu suferă de un sindrom nevrotic de autoritate. Boala nu este definită ca atare nici de psihologie, nici de psihiatrie. Aceste științe oferă, însă, alte explicații, alte criterii pentru comportamente asemănătoare cu al președintelui. Dacă sindromul de autoritate nu e definit expres, asta nu înseamnă că el nu există și nu se manifestă. în dogmele religioase, acesta ar putea fi asimilat cu „slava deșartă”. I-ar lipsi, însă, o sumă de conotații adiacente, cărora doar sociologia le-ar putea găsi determinări specifice. Așadar, din punctul de vedere al acestor științe, Traian Băsescu este sănătos tun. Și totuși, comportamentul președintelui continuă să îngrijoreze. Prin cantitatea enormă de negativitate, prin abuz oratoric incriminant, prin repudierea publică a oricăror inițiative guvernamentale în favoarea populației, sub pretextul nefundamentării surselor financiare. Aș numi o astfel de atitudine drept „Sindrom de autoritate”. Ceea ce-l caracterizează este goana nebună pentru a recăpăta și recuceri un prestigiu și o autoritate, pierdute tocmai prin excesul de autoritate. Cu un Parlament ostil în două treimi din componența sa, cu un Guvern care îl detestă pentru că nu-l lasă să lucreze și îi contestă furibund orice hotărîre și cu o clasă politică temătoare de alunecarea președintelui spre acapararea unei puteri discreționare, este evident că Traian Băsescu trăiește o criză psihotică. El vede că prestigiul și autoritatea sa se dărîmă văzînd cu ochii. Se adaugă și frica pierderii simpatiei unui electorat nesigur, incert, precum și dorința expresă de a-l recăpăta cu orice preț. Motiv prentru care apelează la expresii, caracterizări politice, la etichetări specifice comunismului din perioada primară a ascensiunii sale: „oligarhie”, „cloacă”, „cîrdășie”, „minciună”, „hahalere”, „țigani împuțiți”, „ziariști nesimțiți” etc.
Limba nestăpînită e ca o fiară dezlănțuită. „Cînd cauți prea mult mijloacele de a te face temut, găsești întotdeauna pe cele de a fi urît” (Montesquieu). Limbajul prezidențial este foarte aproape de oribila propagandă comunistă, încă dragă unei părți importante a populației, care n-a reușit să-și înfrîngă nostalgiile, să-și reprime clișeele mentale despre „adevărurile incontestabile” ale marxism-leninsmului, toxice prin falsitatea lor. Dacă prin anii ’50, ’60 propaganda comunistă definea clasa politică anterioară ca fiind drept „oligarhie în stare de putrefacție” (ca și întregul Occident), nici actualmente nu e definită altfel. Ni se propune, astfel, voalat un alt soi de totalitarism cu față umană, periculos prin stupiditatea lui, mai ales cînd se dorește o nouă republică, cea de-a treia, semiprezidențială, pusă sub sceptrul unei pesonalități unice. Personalitate – care de dragul imaginii și recuceririi simpatiei electoratului – se opune cu vehemență măririi pensiilor de către un Guvern ce a avut curajul de a trece peste un prag psihologic și a face ceea ce se impunea de mult. Pentru că este imoral să mai ții milioane de bătrîni la limita supraviețuirii pe motiv că nu sînt resurse financiare. Se vor găsi resurse doar după ce aceștia vor muri? Sau îi ținem în starea de animale hăituite, dincolo de limita umanității?
Iată doar un aspect nefericit al „Sindromului de autoritate”, care-l impinge pe președinte să se întoarcă chiar împotriva sa. De dragul de a nu-și pierde prestigiul și a nu fi socotit doar un politician de duzină, care pentru propria imagine și pentru a-și proteja acoliții e în stare de orice. Ca să rămînă el și partidul său branșați la releul puterii autoritare. „Puterea, însă, fără înțelepciune se prăbușește în propria-i violență”, scria Horațiu. Iar adevărata măsură după care se judecă aceasta este după cît bine a adus pe lume, nu cît zgomot a făcut. ricit al „Sindromului de autoritate”, care-l impinge pe preș

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!