Miza europeană

Romulus Dan BUSNEA

Liderii politici aflați la guvernare susțin că sfîrșitul anului 2006 a adus României o creștere economică de 8%. Conform acestui trend, vechiul an se vrea a fi unul al realizărilor, deși neajunsurile sînt cele care au predominat întreaga viață economică, socială și politică a țării. Așa cum spunea un analist de marcă, Marian Nazat – „România cea oranj merge încă de-a bușilea spre salonul unde o așteaptă coana Europa și alte rubedenii depărtate. O țară descălecătoare din purpuriul României comuniste, cu identitate confuză și difuză; cu nostalgia dulceagă a statului paternalist-protecționist atoate-asigurator și mai ales atoate-știutor; cu periculoase rudimente, prin originalitate, de libertate, democrație și economie concurențială…”.
Am reprodus acest citat ca fiind, poate, cel mai reprezentativ pentru o scurtă analiză a României actuale. Concluzia este una singură: cu toții am fost actori și cobai ai tranziției către capitalism, ai intrării în Uniunea Europeană. Sînt 17 ani de continuă trecere, în care au existat și momente decisive, care ne-au marcat viața și mentalitatea. Dar în primul rînd, așa cum observa un analist economic, „ne-au marcat portofelele. Unele situații ne-au adus bani, altele ne-au furat bani”.
De fapt, după 1989 în întreg spațiul post-comunist totul a fost posibil. Trecerea la capitalism nu s-a putut face fără dureri. În epoca în care unii se îmbogățeau văzînd cu ochii din importul de blugi și videoplayere aduse din Turcia, brusc a apărut și mirajul îmbogățirii tuturor: jocurile piramidale, o iluzie că poți să faci bani repede și fără dureri de cap. Potrivit unor estimări, peste 400 de milioane de dolari au pierdut sutele de mii de români în fonduri de investiții și jocuri piramidale, pentru că – așa cum observa un alt analist – „după ieșirea din comunism, în România nu s-a putut gândi la un lucru simplu, și anume că banii nu cad din cer”.
O altă lecție pe care capitalismul feroce românesc ne-a dat-o este cea legată de privatizare. După încercările din 1991 și 1992, a urmat marea privatizare din 1995, la care au participat, în total, conform statisticilor, 18 milioane de români. Prin cuponiada lansată cu această ocazie, părți din avuția națională au fost transformate în acțiuni la mai bine de 5 000 de firme. De-a lungul timpului, însă, peste 1 300 de companii au fost delistate sau suspendate de pe piața de capital RASDAC, pe motive de faliment, lichidare, dizolvare sau reorganizare judiciară, cele mai multe dintre ele provenind din programul de privatizare în masă. Începând din anul 1991, românii au descoperit nu numai produsele din import, ci și cel mai mare rău economic cu care se mai luptă și astăzi, la 17 ani de la revoluție. E vorba, bine-nțeles, de prețuri! Astfel, doar pînă în 1993, prețurile de consum au crescut în medie cu aproape 300%. Cu toate acestea, România nutrește speranța de mai bine odată cu integrarea în Uniunea Europeană.
Din păcate, la noi reușita este de multe ori marea excepție. Ne-am obișnuit cu tot felul de eșecuri, de la cel al politicii și al politicienilor, pînă la cel al economiei, care merge mult sub capacitatea de generare a țării.
„Neseriozitatea în actul de guvernare, însoțită de gargara politică, dăunează grav sănătății acestei națiuni. Lentoarea vine colac peste pupăză în marile proiecte de infrastructură, ce întârzie nepermis pentru o țară ce se pretinde europeană…”, spunea și analistul politic și militar Radu Tudor.
Vrem sau nu vrem, de-acum va trebui să instaurăm cu adevărat capitalismul și în România. Pentru că, vrem sau nu vrem, tot de la 1 ianuarie deciziile privind România și viața de zi cu zi a românilor se vor împărți între București și Bruxelles. Orice decizie luată la nivelul comunitar va afecta și România, la fel cum majoritatea deciziilor luate la București trebuie să țină cont și de partenerii din Uniune. Așa cum bine spunea cineva, „alianțe, interese, susținere reciprocă, dar și bețe în roate”, cam aceștia sînt termenii și noile reguli ale clubului în care România, dar și Bulgaria, au devenit membre cu drepturi depline. Ca o privire de ansamblu, deși nu se pot lăuda decît cu o treime din venitul mediu din Uniunea Europeană, cele două țări recent primite în UE mizează pe cartea capitalismului, respectiv pe o creștere economică rapidă, care să atragă investitori străini.omuniste, cu identitate confuză și difuză; cu nostal

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!