Nomazii din Gura Văii au intrat în rînd cu lumea

Deși are doar 13 ani, poate fi considerată deja o veterană în ale căsniciei. Rodica Munteanu, membră a comunității de rromi seminomazi din Satul de Sus, comuna Gura Văii, și-a unit destinul cu actualul soț cînd ea avea numai 11 ani. Și asemenea perechi de soți care au terminat-o mult prea devreme cu copilăria și a căror căsătorie a fost oficiată, evident, doar la biserică sînt numeroase aici. Maricica Munteanu abia a trecut de 12 ani. Cu toate acestea și-a pus pirostriile în urmă cu vreo cinci luni. Soțul ei, Dănuț Munteanu, nici el nu are mai mult de 13 ani. La cei 10 ani pe care îi are, și Maria Munteanu este logodită. Nu a renunțat la fustele largi, poartă părul împletit tot în trei cozi, dar are fața fardată și ruj pe buze ca o domnișoară de la oraș. „La noi, la țigani, dacă fetele se mărită la 15-16 ani sînt considerate deja bătrîne. De aceea noi, părinții, îi căsătorim la vîrste foarte tinere. Aceasta este tradiția”, ne explică Ileana Stănescu, în vîrstă de 28 de ani, mama Rodicăi Munteanu. Și celălalt copil al ei, în vîrstă de numai 12 ani, este logodit de mai multă vreme. Mulți dintre ei sînt indiferenți dacă la adresa lor se folosește sau nu apelativul de „rrom”. „Noi nu ne supărăm cînd ni se spune țigan pentru că asta ne este nația”, afirmă Ileana Stănescu.

Tinerii îmbătrînesc înainte de vreme

în Satul de Sus sînt peste 1.000 de seminomazi. De sănătatea lor se îngrijește din anul 2000 doctorița Luminița Matache, care are în evidență peste 2.000 de suflete. începerea vieții conjugale de timpuriu, preluarea pe umerii lor firavi de copil a responsabilităților familiale și lipsa unei surse sigure de venituri fac ca majoritatea cuplurilor de rromi din această comunitate să îmbătrînească înainte de vreme. Despre speranța medie de viață a lor medicul de familie spune că nu trece de 50 de ani. „Mai ales fetele, la unul sau doi ani după ce se căsătoresc, sînt mult maturizate. La 14 ani au primul copil, iar la 40 sînt deja bătrîne și bolnave”, declară doctorița Luminița Matache. Fără o calificare, majoritatea trăiesc de azi pe mîine. Pentru a face rost de banii necesari traiului ei trebuie să umble prin toată țara. „Facem cazane și le vindem. Mai strîngem și fier vechi”, ne spune Ileana Stănescu. „Foarte puțini sînt angajați ca necalificați. Cei mai mulți trăiesc din mici expediente. Se duc prin alte județe și aduc oale de inox pe care le dau pe nuci. Majoritatea sînt săraci, prost hrăniți și îmbrăcați. Sînt la limita minimei rezistențe. De aceea se și îmbolnăvesc mult mai ușor și mai des”, mai spune doctorița Matache.

Metodele contraceptive sînt folosite de tot mai mulți rromi

Și, totuși, comunitatea de rromi din Satul de Sus a evoluat mult în ultima vreme. Cei mai mulți și-au construit case destul de arătoase, se îmbracă îngrijit și își poartă copiii la școală. „Anul acesta s-a înființat prima clasă de a VI-a. Tot acum, pentru prima dată, un copil din rîndul lor a ajuns la liceu, în Onești. Este băiatul unuia care și-a dorit foarte mult să învețe cînd a fost el copil, dar nu a reușit pentru că tatăl lui l-a căsătorit la 14 ani. Comunitatea este foarte mîndră de băiat”, afirmă doctorița Matache. Școala este frecventată pînă și de cei căsătoriți. „Eu sînt în clasa a V-a, iar soțul meu, într-a VI-a”, ne spune Maricica Munteanu, în vîrstă de 12 ani. La rîndul ei, Maria Munteanu, în vîrstă de 10 ani, este în clasa a II-a. „Știu să scriu, dar încă nu pot să citesc”, recunoaște fata. Un semn al emancipării rromilor seminomazi este și faptul că tinerele recurg din ce în ce mai mult la metodele contraceptive. „Chiar m-au rugat să le dau anticoncepționale. Multe au apelat la un cabinet de ginecologie pentru a-și monta sterilet. Tinerii au devenit foarte conștienți că neavînd o sursă de venit sigură, nu trebuie să mai aducă pe lume decît atîția copii cîți pot întreține. De aceea natalitatea și în rîndul rromilor a scăzut foarte mult. Nu mai fac decît unul, doi copii”, declară medicul de familie. în prezent, doctorița Matache are în evidență numai 35 de copii sub un an. Raportat la cei peste 2.000 de pacienți pe care îi are înscriși pe listă, numărul sugarilor este extrem de mic.

Conducerea primăriei ridică din umeri

Pusă în fața problemelor cu care se confruntă această comunitate, administrația comunei Gura Văii arată cu degetul spre rromi. „Dacă vroiau să lucreze, ar fi efectuat cele 72 de ore în folosul comunității, pentru a beneficia de ajutor social. Au refuzat să muncească pe motiv că achitarea ajutorului nu s-a făcut ritmic, așa că am lăsat în plată vreo 49 de băbuțe care, într-adevăr, sînt neputincioase și nu au nici un sprijin financiar”, afirmă Petronela Goagă, secretarul Primăriei Gura Văii. Dar, în cele din urmă, reprezentantul primăriei recunoaște că „nu prea îi ajutăm pentru că nu avem cu ce”. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!