Partidele politice, obligate să își scoată la iveală banii din pușculiță

• numele agenților economici și persoanelor fizice care au făcut donații în conturile partidelor politice au fost făcute publice în Monitorul Oficial • deputatul PD de Bacău Vasile Nistor se numără printre democrații care au făcut donații substanțiale în conturile partidului din care face parte

O jumătate de miliard de lei pe an. La atît se ridică suma maximă pe care o poate dona o persoană mai cu dare de mînă unei anumite

grupării politice. Potrovit Legii partidelor, donațiile primite de la o

persoană fizică într-un an pot fi de pînă la 200 de salarii de bază

minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a

anului respectiv. Persoanele juridice pot merge cu aceste donații

pînă la o sumă care să corespundă contravalorii a 500 de salarii de

bază minime brute pe economie. Singura condiție pe care trebuie

să o respecte agenții economici care intenționează să facă aceste

donații este să nu aibă nici o datorie față de bugetul de stat și

bugetul asigurărilor sociale. În plus, toate numele celor care au făcut aceste donații trebuie să fie făcute publice, cu excepția celor care au contribuit cu sume mai mici decît suma a zece salarii

minime pe economie.

Conform legii, donațiile făcute în cursul anului trecut trebuiau făcute publice pînă la 31 martie. Orice depășire a plafonului stabilit se sancționează cu amenzi cuprinse între 30 milioane și 300 milioane lei. O simplă privire aruncată peste sumele care s-au adunat din donații în conturile partidelor politice arată, însă, că PSD a depășit plafonul admis de lege cu suma de 850 milioane lei. Astfel, partidul de guvernămînt a primit în 2003 două miliarde de lei sub formă de finanțare de la persoane fizice, alte aproximativ două miliarde de lei de la firme private și fundații și încă 1,4 miliarde lei, donații depuse de persoane care au ținut să își păstreze anonimatul. Dacă în urmă cu patru ani în celebra listă a finanțatorilor PDSR, cunoscută mai mult sub numele de lista celor 75 de milioane, se puteau regăsi mulți oameni de afaceri băcăuani, membri sau doar simpatizanți, la acea vreme ai partidului de guvernămînt, în acest an nici un băcăuan nu se regăsește pe lista persoanelor care au făcut donații în numele acestei formațiuni politice. Pentru subprefectul Gabriel Vlse, omul care se ocupă de organizarea campaniei electorale a PSD la nivelul județului Bacău lucrurile acestea nu sînt chiar o surpriză. „Nu au donat pentru că așa au crezut de cuviință, nu pentru că nu am fi avut nevoie de bani. La un moment dat chiar aș fi avut nevoie de fonduri ca să mai asigur o parte din cheltuielile administrative de la sediu”, a spus subprefectul Vlase.

PSD nu este singura formațiune politică care a publicat listele cu donații. Spre deosebire, însă, de partidul de guvernămînt, celelalte partide s-au mulțumit doar să înșire numele persoanelor sau agenților economici care au făcut donații fără să dea mai multe date despre donatori și fără să facă un total al sumelor adunate. Singurul băcăuan al cărui nume apare într-una din aceste liste este deputatul PD de Bacău Vasile Nistor care, cu cele 139 de milioane de lei vărsate în conturile partidului din care face parte, se numără printre cei mai generoși parlamentari.

Cît și cum își vor cheltui partidele politice în această campanie electorală

Cu doar o lună de zile înainte de alegerile locale, majoritatea partidelor parlamentare susțin că nu știu cît vor cheltui în campania electorală. Din punct de vedere legal, sursele de finanțare sînt cotizațiile, donațiile, veniturile din activități proprii și subvențiile de la buget. Legea partidelor politice prevede și o serie de plafoane ale cheltuielilor: un aspirant la fotoliul de parlamentar are dreptul să cheltuiască pînă la 150 de salarii minime pe economie, pînă la 20 de salarii un aspirant la postul de consilier judetean, două pentru un consilier comunal și 2.000 pentru un candidat la primăria unui municipiu reședință de județ.

În general, campania pentru locale este, susținută de organizațiile județene. Centrul suportă, de regulă, costul unor materiale cu valabilitate generală, dar grosul revine pe plan local. Costul

campaniei diferă în funcție de cît sînt de bogate sau de sărace localitățile, de cum se prezintă primarii ori de strategia de campanie aleasă, pentru a completa clasicele afișe și apariții în media. În ceea ce priveșete partidul de guvernămînt, Gabriel Vlase dă garanții că nu are de gînd să cheltuiască sume exorbitante în campanie. „Nu am de ce să cheltuiesc mulți bani. Nu vom tipări prea multe afișe, nu vom abuza de publicitatea de media. Vom merge mai multe pe deplasările în teritoriu și vom discuta direct cu oamenii. Dacă în localitate voi ști că am nevoie de 500 de voturi, să spunem, păi atunci mă voi strădui să îi lămuresc pe acești oameni să voteze cu noi”, a explicat Gabriel Vlase. (Elena SOLOMON)