Pentru că nu vor cursuri sau locuri de muncă, AJOFM umblă

Cu arcanul după șomeri

• AJOFM Bacău a ajuns să se roage de șomeri pentru a urma un curs de calificare sau să se încadreze în muncă • mulți șomeri preferă munca la negru, meegurile străine sau pur și simplu viața casnică • anul trecut, peste 600 de șomeri au renunțat cursurile de calificare

Oricît ar părea de curios, șomerii nu se înghesuie să se încadreze și refuză să urmeze cursuri care le-ar putea oferi șansa unei noi cariere. Între un loc de muncă stabil, dar nu foarte bine plătit, și variante incerte, ei optează pentru muncă la negru pe bani mai mulți sau, pur și simplu, preferă să stea acasă. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Bacău a ajuns să umble cu arcanul după șomeri, pentru a-i determina să urmeze un curs de perfecționare sau chiar să ocupe un loc de muncă. „Am fost puși în situația ca șomerii să refuze locul de muncă pentru că nu erau mulțumiți de salariul primit, cu toate că acesta nu era deloc mic pentru un absolvent. Un tînăr a fost chemat la un interviu cu patronul care solicita electroniști și, cînd a văzut că urma să primească 100 de dolari lunar, a refuzat categoric. Ne-a spus că mama lui îi trimite mult mai mult din Italia și că nu are rost să se lege la cap”, ne-a declarat Cornelia Barbu, director managementul pieței muncii la AJOFM Bacău.

Anul trecut, s-au înscris la cursurile de calificare organizate de instituția care-i are în grijă pe șomeri 3.190 de persoane. Dintre aceastea, 20%, adică peste 600 de șomeri, au abandonat cursul. Motivația lor nu a avut un temei serios. De regulă ei au motivat că nu le place meseria spre care au fost îndrumați. Alții, pur și simplu au plecat, cu riscul că vor pierde indemnizația de șomaj. Cursurile cele mai „neatrăgătoare” pentru șomeri sînt cele din construcții și confecții, meserii care au cea mai mare solicitare pe piața muncii. Înscrierea la cursurile de formare profesională se face în funcție de profilul psiho-profesinal al persoanei consiliate. Aceasta trebuie să dovedească abilități pentru meseria respectivă, dar nu puține sînt cazurile în care persoane care abia deschid gura solicită meserii mult prea ridicate peste nivelul lor. Dacă sînt îndrumați spre un loc de muncă, șomerii refuză, pe motiv că nu e bun sau nu le place. Steluța Ardeleanu, din Bacău, are opt clase. A primit de la AJOFM două oferte de angajare. În septembrie 2002, a fost trimisă la Spitalul Județean Bacău, ca îngrijitor, dar nu a acceptat. Apoi a fost ghidată spre o firmă unde urma să fie angajată ca femeie de serviciu, dar nu s-a prezentat nici aici, dar nici la AJOFM. „Persoanele care nu mai dau pe la noi sînt contactate prin poștă sau telefonic, la vecini sau la primărie. Le chemăm la cursuri sau le oferim un loc de muncă, dar tot degeaba. Am dat și eu nenumărate telefoane dar mi-au spus clar că nu sînt interesați de oferta noastră. Datoria noastră e să-i urmărim, să-i monitorizăm. S-a mers chiar acasă la ei, dar au refuzat cursul sau locul de muncă”, a mai spus Cornelia Barbu.

Conform Legii șomajului, persoanele care beneficiază de indemnizația de șomaj sînt obligate să participe la serviciile de formare profesională organizate de AJOFM Bacău. Șomerii care nu se mai prezintă la cursul de calificare, cît și cei care-l absolvă și refuză încadrarea în muncă oferită sînt obligați să restituie Agenției cheltuielile de organizare pentru cursul respectiv. Dacă numărul absențelor nemotivate depășește 10% din totalul orelor de curs, șomerul va fi exmatriculat, fără a mai avea dreptul la un nou curs gratuit. El este obligat să restituie cheltuielile efectuate pînă la data cînd a fost exmatriculat și își pierde și ajutorul de șomaj. Măsuri care par că nu reprezintă nimic pentru șomerii băcăuani. (Claudiu TĂNĂSESCU)