Pepiniera infractorilor

Claudiu BOANGIU

Pentru a-i proteja pe elevi de huligani, autoritățile au dispus întărirea legăturilor dintre poliție, jandarmi și școli. Acum, urmașii noștri, viitorul urbei, pot merge fără teamă la școală, iar părinții își pot vedea, liniștiți, d-ale lor. Dincolo de porțile instituțiilor de învățămînt pot răzbate doar cei acreditați. Ce se întîmplă dincolo de porțile ferecate ale școlilor? Acolo intră numai cine poate și iese cine vrea. Și cînd vrea, dacă-i un chiulangiu dornic să dea o oră plicticoasă pe una de Internet garnisit cu ceva „iarbă” sau alte „energizante”. Și nu mă refer neapărat la elevii de liceu. Cel mai greu circulă, din interior către exterior, informațiile despre ce se petrece în școli. Nu despre premii, elevi eminenți, acțiuni culturale sau de oricare alt fel. Ci despre acele întîmplări care trebuie ascunse sub preș, ca gunoiul într-o casă murdară.

Raidul făcut de ziariști printre elevii din școlile generale i-a făcut să se crucească. Unul dintre cei peste care au dat e șef între colegi, că-i repetent, a violat-o pe una și a mai spart și un magazin. Cum să nu te umple de respect?! Altul, dă cu cuțitul într-un alt elev, care are noroc de reflexe salvatoare, taie ce-i pică sub mînă, de nervi, și-l doare de toate astea în cot, că-i vedetă. Și nu-i el cel mai rău, ci doar cel mai greu încercat de regrete. Nu că nu și-a nimerit colegul, ci pentru că un altul din clasă e mai presus de el. Ală i-a luat profesoarei ochelarii de pe nas, vine băut la ore și-și amenință profesorii că, dacă nu-l scot la limanul mediei de trecere, bagă lama-n ei. Mai are și baftă de o profesoară de treabă, care atunci cînd l-a văzut că-și aprinde și un tutun la oră, să se răcorească, și-a dat seama că-i rupt de beat și l-a trimis acasă, la nani. Tare, tipu’! Altul, fură banii colegilor și tre’ să vină poliția, să facă anchetă și să descopere că loaza a lucrat ca la carte, trecînd banii din mînă în mînă, cu cei din gașcă, mai, mai să nu fie descoperit. La ore nu stau, să-i pici cu ceară, că Internetu-i prea în coasta școlii, iar tentația unui joc în rețea și a trasului palmat din niscai „iarbă” e prea mare. Și mă opresc aici, cu conștiința că nu le-am auzit pe toate și cu mirarea că fărădelegile minorilor se întîmplă fără să afle despre ele și directorii ori oamenii legii! Și nici părinții, deși aici discuțiile ar putea fi lungi.

Toate astea se petrec la clasele V – VIII, acolo unde se „ascund” și mici filozofi. Unul chiar le-a explicat redactorilor „Ziarului de Bacău” cum s-a lăsat el de comerțul înfloritor cu „iarbă”, în urma unei discuții cu conștiința-i nepervertită. Că de sfaturile dascălilor și de nepăsarea părinților era sătul. De ce nu vorbesc, oare, profesorii, directorii despre toate astea? Umblă zvon că în școli se dau la spate incidentele majore de teama controalelor care le-ar urma. Iar dacă se află în tîrg că ai în școală tot felul de loaze cu instincte belicoase, unele chiar criminale, pas de să-ți mai vină vreun părinte cu plicu-n proțap, să-i primești copilul sub aripa-ți educatoare. Și toată lumea vrea liniște și bunăstare, nu-i așa?n școlile generale i-a făcut să se crucească. Unul di

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!