Punctul pe „i”

Orbul găinilor și gura pe dinainte!

• voroninisme, arhaisme și rusisme

KGB-ul a constatat pe propria piele că U.R.S.S.-ul s-a dezintegrat în 15 republici independente deoarece în 1991 rușii reprezentau numai 53 de procente din populație. în prezent, politicienii de la Moscova au învățat această lecție și doresc să o aplice, printre altele, României, proaspătă membră N.A.T.O. și cu viitoare baze americane în Dobrogea. Dacă-i luăm în considerare pe maghiari, care reprezintă aproximativ zece procente din totalul populației și rromii, care sînt cam în aceeași proporție, rezultă că românii, ca etnie, sînt majoritari în proporție de trei sferturi. Totuși, cum să învîrți cifrele astfel încît românii să scadă numeric în jurul cifrei fatidice? După mai multe sau mai puține scremeri, a fost găsită soluția, făcută publică prin gura președintelui Voronin. Prima oară a venit acuzația – un voroninism autentic: „România a rămas unicul imperiu în Europa, constituit din Moldova, Dobrogea și Transilvania”. Altfel spus, imperiile nu mai sînt la modă în Europa și, în consecință, România ar trebui să fie dezmembrată în patru state. în aceste zile, același președinte a adăugat un alt voroninism: „în România, din păcate, lista etniilor pemise (…) este strict limitată (…). Moldovenii printre acestea nu figurează (…). Este o problemă care privește zece milioane de persoane care locuiesc în Moldova românească”. Dacă luăm de bună cifra avansată de șeful statului vecin, de zece milioane de modoveni din țara noastră, ar rezulta că din aproximativ 22 de milioane de locuitori, românii mai rămîn în număr de doar opt milioane, adică mai puțin de jumătate din total și procesul destrămării României ar deveni inevitabil și rapid, ca în Iugoslavia, unde sîrbii reprezentau doar 37,9 procente!
Ca o paranteză, acțiunile actualei conduceri din Republica Moldova nu mi se par străine de pretențiile unor secui și ceangăi, de formare a unor ținuturi autonome în estul Transilvaniei, respectiv în jurul Bacăului.
Ceea ce riscă președintele Voronin în demersul lui este ca marea masă a basarabenilor să afle că moldovenii din România au fost absorbiți sub termenul de români într-un proces istoric început la 24 ianuarie 1859, cînd s-a realizat Unirea Principatelor și s-a încheiat la 9 mai 1877, cînd s-a declarat independența de stat a României. De altfel, aceste două evenimente sînt subiecte tabu pentru televiziunea națională moldovenească.
Un alt punct al strategiei de peste Prut l-a reprezentat, consider, „Dicționarul moldovenesc – românesc”, care a fost lansat în ziua de 25 iulie 2003 de Vasili Stati, care a declarat că volumul lui „reprezintă existența a 19 000 dovezi de netăgăduit ale individualității și dăinuirii seculare a limbii pe care moldovenii o denumesc moldovenească”. După opinia mea, așa – numita „moldovenească” este o limbă română cu multe arhaisme și rusisme. Cînd, în 2001, am participat la un simpozion de comunicări științifice organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei, am avut ocazia să constatat că unii profesori universitari de etnie moldovenească vorbeau o limbă română păsărească, iar unii dintre cei de etnie rusă sau găgăuză înțelegeau ce le spuneam, dar îmi răspîndeau în rusește. Faptul că limba rusă a fost introdusă încă din școala primară a făcut ca aceasta să devină limbă principală în Moldova sovietică și cea mai bine vorbită. Nu degeaba limba rusă a fost denumită „coada de topor a imperialismului moscovit”!
Ceea ce le este frică președintelui Voronin și Moscovei este că ultimele evoluții de pe scena politică internațională indică faptul că România va începe să joace un rol tot mai important în procesul de înaintare a frontierei N.A.T.O. spre est. Iar Moldova și Transnistria nu pot fi ocolite de această tendință. De aceea, orice acțiune de dezmembrare, de slăbire a României merită osteneala diriguitorilor de peste Prut. Oricum, atitudinea președintelui Voronin din ultimul timp a făcut ca zona istmul ponto – baltic să fie tot mai fierbinte; și: cine seamănă vînt va culege furtună… (Doru CIUCESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!