Ficțiune sau realitate?
*…Ceangăii renunță la limba maghiară! (2)
Așa după cum relatam în articolul apărut în ediția de ieri a ziarului nostru, promotorii „ceangăismului maghiar” din unele așezări ale județului nostru se văd în situația de a accepta o realitate care le dau peste cap toate planurile de racolare etnică a acestora. Solicitarea unor părinți ca în locul limbii maghiare copiii lor să învețe, ca „limbă maternă” – limba maghiară, a stîrnit valuri de reacții în rîndurile promotorilor ACMM. Redăm, în continuare, cîteva extrase din presa de expresie maghiară care abordează această temă. Cotidianul „Magyar Nemzet” consideră – în articolul apărut sub titlul „O nouă metodă românească de asimilare” (apărut în data de 19 ianuarie a.c.):
„La inițiativa parohului local și a directorului școlii generale din localitatea Pustiana, județul Bacău, copiii ceangăi ar putea învăța italiana, în cadrul școlii locale, ca pe o limbă maternă. S-a încercat convingerea maghiarilor ceangăi din localitatea moldovenească, în legătură cu proiectul și în cadrul ședinței cu părinții. Inițiatorii au motivat schimbarea prin faptul că elevilor care vor învăța limba italiană le va fi mult mai ușor să găsească un loc de muncă în Italia – a aflat <
Dacă majoritatea părinților vor decide în favoarea învățării limbii italiene, va fi abandonată activitatea de predare a limbii maghiare ca limbă maternă, iar lupta dusă de atîtea decenii va deveni zadarnică”.
La rîndul său, cotidianul „Hargita Nepe” (care apare la Miercurea Ciuc) publică – în ediția sa din 18 ianuarie a.c., la rubrica „Punct de vedere”, sub titlul „Nu îl mai cred pe preotul lor”, sub semnătura Evei Tacaks:
„Nyisztor Tinka, președintele Asociației <
S-a întîmplat ca tanti Ilona să fie atacată pe stradă de unul dintre adepții credincioși ai preotului, deoarece s-a rugat în limba maghiară în biserică. Tanti Ilona a mers la preot să se plîngă, însă a primit răspunsul că în limba maghiară se poate ruga doar acasă. Atunci cînd și a doua oară a fost atacată de către vecină, tanti Ilona a leșinat pe stradă, mai tîrziu a murit din cauza unui infarct. Cei din Pustiana așteaptă și în continuare ca preoții să-și respecte promisiunile. Episcopul în persoană le-a promis că, de ziua morților, se vor putea ruga în limba maghiară în biserică. Doar că a doua zi, preotul a declarat că episcopul nu permite nici slujba și nici rugăciunile în limba poporului. La început, cei din Pustiana l-au crezut pe episcop, pe preot. Și, sperau ca, într-adevăr, să se poată ruga în limba maghiară în casa lui Dumnezeu, din această cauză au renunțat la slujba maghiară în aer liber, pe care de zece ani o celebrează în memoria morților. Doar că, la parohie, nu au reușit să stabilească o dată. Mai mult, conform preotului, nici nu ar fi meritat oboseala, deoarece nimeni nu s-ar ruga în limba maghiară. Iar moartea lui tanti Ilona a provocat un sentiment de eșec în rîndul celor care au lucrat pînă acum. Nu intră în biserică să se roage în limba maghiară pînă cînd nu va fi afișat programul.
în scrisoarea sa, Nyisztor Tinka mai prezintă o noutate: directoarea școlii încearcă să-i convingă pe părinți să solicite… nu predarea limbii maghiare, deoarece ei nu sînt maghiari, ci predarea ca limbă maternă a limbii italiene. Iar limba italiană ar fi predată de către capelan, care deși a promis că va învăța limba maghiară, acum explică credincioșilor săi că limba maghiară este cea mai urîtă limbă din lume.
La Pustiana, cei care au avut încredere în preot s-au înșelat amarnic. Nu renunță la lupta lor, dar deja știu că din promisiunile făcute între patru ochi sau în cerc restrîns nu se va realiza nimic”. (Marton ARPAD)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.