QUO VADIS?

Suspiciuni privind relația capitalismului cu etica

Ștefan MUNTEANU

Revin asupra lucrării „Frontiere etice ale capitalismului”, coordonată de Daniel Dăianu și Radu Vrânceanu, în 2006, la Editura Polirom. De data aceasta voi încerca să fiu mai analitic, întrucît am întîlnit idei de mare actualitate, asupra cărora trebuie meditat cu toată atenția. Cartea este organizată în trei părți. Prima parte, intitulată „Etica programată”, are cinci capitole. în general vorbind, autorii celor cinci capitole scot în evidență faptul că sistemul capitalist nu este capabil să rezolve de la sine problemele etice și recomandă, pentru ameliorarea situației, calea reglementării prin guvernare. Tonul este dat de cercetătorul francez Laurent Bibard, în primul capitol dezvoltat sub titlul „Capitalismul și etica sa”. Este vorba, firește, de capitalismul occidental și de modul de gîndire specific acestui spațiu socio-economic și cultural.
O primă constatare pe care o face Bibard, mergînd pe filieră aristotelică, este aceea că demersul său poate doar să „problematizeze” conceptul de „etică a capitalismului”, fără a putea pretinde valențe științifice, întrucît etica este cel mult arta de a lua cea mai înțeleaptă decizie în funcție de caz. „Etica este mai curând arta de a pune întrebările potrivite pentru a identifica în mod corect adevăratele probleme pe care le implică acțiunea”. Ori, se știe, acțiunea are și puncte slabe, deoarece în timp ce acționăm este imposibil să identificăm toate vulnerabilitățile acțiunii noastre. Mai mult, observă autorul, la nivelul capitalismului occidental acțiunea se manifestă ca o tentativă de a prelua controlul deplin asupra resurselor naturale și umane. Drept consecință, etica, în măsura în care este un domeniu al întrebărilor lipsite de răspunsuri imediate și clare, este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru asigurarea ordinii societății capitaliste.
Altă observație făcută de Bibard este cu privire la acuratețea modelului decizional al structurilor capitaliste. La nivel teoretic sînt conceptualizate trei asemenea modele principale, respectiv modelul raționalității perfecte, modelul organizațional și modelul politic. Ca tendință generală, însă, se manifestă supoziția că modelul raționalității perfecte, denumit și modelul „economic”, ar decurge din chiar esența capitalismului. „Problema etică a capitalismului se pune astfel: ipoteza raționalității perfecte este activă cel puțin implicit în practicile determinate de sistem la toate nivelurile, deși nu este conformă cu realitățile organizaționale, instituționale și politice dezvăluite de studiile empirice”. Se explică astfel de ce unii teoreticieni care au sesizat discrepanța dintre ipoteza raționalității perfecte în luarea deciziilor și realitatea empirică au propus conceptul de „raționalitate limitată”.
în această perspectivă, obiectul eticii, cel puțin la nivel practic, suportă revizuiri în permanență. Propunînd elemente normative, ea urmărește atingerea unui comportament ideal, ca sinteză între trecut, prezent și viitor. Capitalismul, însă, se concentrează numai asupra viitorului. Și, datorită acestui fapt, relația capitalismului cu etica nu este armonioasă sub toate aspectele. Pentru depășirea dificultăților profesorul francez propune următoarea soluție: „în concluzie, adevărata etică este aceea aflată între etica occidentală <> a controlului uman absolut asupra lumii și etica civilizațiilor vechi sau tradiționale, care uneori devin foarte reticente în ceea ce privește etica occidentală modernă. în esență, această etică intermediară necesită o reinventare constantă în prezent, arena întâmplărilor neprevăzute ale căror consecințe sunt întotdeauna incerte și riscante, între un trecut imperfect și limitat care, fie că ne place, fie că nu, ne definește în cele din urmă fundamentele, și un viitor pe care încercăm să-l orientăm spre perfecțiunea la care visăm”.
Revin asupra lucrării „Frontiere etice

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!