QUO VADIS?

Capitalism și conduită morală

• opinii privind relația capitalismului cu etica

Ștefan MUNTEANU

Un capitol foarte important prin care se impune lucrarea „Frontiere etice ale capitalismului” (Editura Polirom, Iași 2006), este cel de-al treilea, intitulat „Cum și-a pierdut capitalismul sufletul: De la etica protestantă la «baronii jafului»”, semnat de profesoara franceză Marie-Laure Djelic. Autoarea pleacă de la constatarea că în ceea ce privește relația capitalismului cu etica, la nivel teoretic pot fi distinse patru perspective elocvente.
Prima explicație, legată de tradiția liberală, este așa-numita perspectivă misionară, potrivit căreia capitalismul, prin însăși natura sa, este un sistem profund etic. „Misionarii concep capitalismul ca pe un sistem profund și etic prin natura sa, de fapt ca pe o condiție organică a dezvoltării și consolidării unei conduite morale”. Ideea este că piața capitalistă este rezultatul libertăților politice și al progresului moral. „Misionarii sunt înclinați să creadă și să susțină că piața capitalistă este strâns legată atât de libertatea politică și democrație, cât și de progresul moral și social”. Ca reprezentanți ai perspectivei misionare, cercetătoarea franceză îi amintește pe F. Hayeck, cu lucrarea „The Road to Serfdom” și pe F. Knight, cu lucrarea „Freedom and Reform”.
Tot de inspirație liberală este și cea de-a doua perspectivă, cea care situează capitalismul dincolo de etică. Se subliniază, astfel, ideea caracterului natural, pre-etic al logicii capitaliste. Aceasta înseamnă, pe de o parte, că sistemul capitalist este inevitabil și, pe de altă parte, că între etică și capitalism sînt frontiere clare. Dacă scopul afacerilor este de a aduce profit, atunci judecățile etice trebuie plasate în afara economicului, pentru a nu tulbura dinamica forțelor naturale. „Preocupările de ordin etic trebuie să se plaseze în afara logicii capitaliste și a sferei economicului, pentru a nu influența dinamica și forțele naturale”. Este amintită, în acest sens, poziția lui M. Friedman, din lucrarea „Capitalism and Freedom”. În această explicație, capitalismul este înțeles ca o ordine economică amorală, care poate conviețui cu alte sisteme sociale politice și etice. „În cadrul celei de-a doua perspective capitalismul reprezintă o ordine economică amorală, care poate conviețui ușor alături de diferite tipuri de sisteme sociale, politice și etice”.
A treia perspectivă este una critică, în tradiție marxistă, prin care se susține că sistemul capitalist are un caracter profund imoral prin însăși natura sa. O viziune care, în condițiile creșterii consecințelor globalizării, începe să recîștige teren. „Lăcomia și puterea individului constituie forțele motrice ale logicii capitaliste, consecința fiind, din acest punct de vedere, exploatarea… Consecința logică ar fi aceea că surmontarea logicii capitaliste reprezintă o condiție necesară pentru existența unei lumi morale, accesibilă doar printr-un program revoluționar.
Cea de-a patra perspectivă tipică, reperată de Marie-Laure Djelic, în ce privește relația capitalismului cu etica, susține că întrucît sistemul capitalist, prin natura sa, nu este un sistem etic autoreglator, este necesară acțiunea de reglementare a statului pentru asigurarea cadrului unor conduite morale. „Aici se înscrie atât noua doctrină economică keynesiană, cât și o parte însemnată a dezbaterilor contemporane pe marginea limitelor și a potențialelor riscuri pe care le presupune globalizarea”.
Mai departe, Marie-Laure Djelic susține faptul că aceste patru perspective, privind legătura dintre etică și capitalism, nu sînt chiar dihotomice, că ele au coexistat, cu temeiuri și finalități diferite, în întreaga evoluție a acestui tip de societate. Aceasta deoarece, crede autoarea, „istoric vorbind, capitalismul a pornit ca un sistem cu un puternic fundament moral, ajungând apoi, într-un fel, „să-și piardă sufletul” sub acțiunea combinată a diverși factori. Consecința actuală este aceea că sistemul capitalist a devenit astăzi într-adevăr a-moral sau a-etic (mai curînd decît imoral sau neetic). Drept urmare, în contextul actual, considerăm că orice asociere a capitalismului cu un program etic necesită o intervenție de reglementare. Hotărîrea de a acționa în această direcție este, pînă la urmă, una politică în cel mai strict sens al cuvântului”. Este un punct de vedere construit pornind de la ideile lui M. Weber, idei asupra cărora voi reveni. perspect

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!