Recurs la istorie

Școala catolică – instrument al maghiarizării

• Activitatea preoților greco-catolici în așezările Ghimeș-Făgetului

în ciuda faptului că autoritățile eclesiastice catolice care funcționau în Transilvania se bucurau de îndrumarea cardinalului primat al Ungariei și erau sprijinite de autoritățile statului austro-maghiar, ele nu au reușit maghiarizarea în masă a românilor decît acolo unde slujitorii ortodocși și cei greco-catolici au fost slabi și au trecut de partea puterii imperiale. în circularele episcopale, demnitarii catolici reluau mereu solicitarea ca cei născuți în familiile mixte („mixte religionis matrimoniis”) să fie educați și crescuți în spiritul religiei catolice („ubicumque similes proles in religione catholica educari debent”). Succesul catolicilor reprezenta, constant, și pericolul maghiarizării românilor convertiți.
La Ghimeș-Făget acționa cu caracter permanent și factorul militar al regimentelor secuiești. Prezența tinerilor militari influența negativ populația românească, fie ortodoxă, fie greco-catolică. în multe cazuri, căsătoria realizată între o româncă și un secui a avut efectul maghiarizării întregii familii. în această parte a pămîntului românesc au slujit ca preoți și misionari catolici absolvenți ai școlii de la Șumuleu. Aceștia au fost formați în spiritul obligației de a-i atrage permanent sub autoritatea lor și a școlilor catolice și pe urmașii familiilor românilor ortodocși și greco-catolici („valachicam nationem subinde”). Periculoasă a devenit și dezvoltarea planificată a școlarizării în zonele localităților Ghimeș, Toplița, Borsec, Șumuleu, unde – din anul 1862/1863 – trebuiau cuprinși în aceste școli 2100 de elevi. Școala catolică era instrumentul maghiarizării, precum și cultul respectiv.
Un rol deosebit de important în apărarea românilor din zona Ghimeș-Făget l-au avut preoții greco-catolici, oameni de o rară măreție sufletească și animați de tot devotamentul față de credincioșii lor. Biserica greco-catolică din Ghimeș-Făget a fost zidită în anul 1800. Aceasta a fost reparată în anul 1860. Casa parohială a fost construită din lemn, în anul 1851. în cursul anului 1871, preotul greco-catolic de Ghimeș a fost numit de către mitropolitul cultului respectiv, Ioan Vancea de Butcasa, protopop al zonei. La 15 iulie 1871, același mitropolit l-a promovat pe Ioan Urzică pe postul de administrator protopopesc pentru comunele: Joseni, Bicaz, Dămuc, Biliboc, Corbu, Gheorgheni, Sărmaș, Tulgheș, Valea Jidanului, Subcetate și Voșlobeni. Petru Maior lucrase anterior în Giurgeu și reușise să-i atragă la cultul greco-catolic pe mulți locuitori din zonă, de la credința ortodoxă. Atunci, maghiarizarea românilor nu devenise un pericol de proporții. Mitropolitul Ioan Vancea i-a îndemnat, prin scrisori separate, pe slujitorul de Ghimeș – Gavril Ciobotaru și pe viitorul învățător și director al școlii din Ghimeș, Ioan Urzică, să satisfacă cu tot respectul dorința manifestată de oamenii locului „la instruirea populară, precum și edificarea de școli, acolo unde nu se află încă, facerea de donațiuni docentale, prevederea școalelor cu requisitele necesare”. într-un cuvînt: „să-ți dai cea mai încordată diligenție spre a împlini cu toată acuratețea și la templul tău” toate obligațiile solicitate. Gavril Ciobotaru a funcționat la Ghimeș-Făget aproape patru decenii. El a fost util locuitorilor din: Ghimeș-Făget, Tărhăuș, Bolovăniș, Ciugheș, Lunca de Mijloc, Lunca de Jos și așezările din protopopiatul Frumoasei. Datorită activității lui Gavril Ciobotaru, pe care documentele timpului l-au apreciat ca „bun român”, cea mai mare parte dintre oamenii așezărilor arătate mai sus și-au păstrat conștiința și demnitatea românească nealterate. Școala întemeiată de Vasile Rusu și-a continuat activitatea pînă la exprimarea voinței românilor de realizare a unității lor naționale, la 1 decembrie 1918. în perioada marilor eforturi de deznaționalizare a românilor, Școala de la Ghimeș-Făget și-a realizat activitatea sub conducerea unui „Senat”. Acesta era format din: Gavril Ciobotaru, Vasile Pop, Petru Hăineală, Ioan Santa, Gligor Rus, Petru Condrea, Neculai Olteanu, Dumitru Olteanu. Primul dintre membrii Senatului era Gavril Ciobotaru, administratorul parohiei greco-catolice și slujitorul românilor din regiune. Activitatea lui în zona românească de pe Trotuș a început înainte de anul 1871 și a durat pînă în 1907. în ultimul an menționat de noi, preotul Gavril Ciobotaru a fost strămutat de la Ghimeș-Făget deoarece cercurile șovino-maghiare, în colaborare cu cele imperiale habsburgice depuneau cele mai deosebite eforturi pentru organizarea Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdu-Dorogh, așezare situată în nord-estul Ungariei. Acolo se realizase anterior maghiarizarea românilor greco-catolici prin impunerea forțată a limbii maghiare. Populația de origine slavă a zonei, care acceptase anterior românilor cultul greco-catolic, a cunoscut o soartă similară. Cercurile calvine, care erau conduse de români calvinizați și maghiarizați, au acționat cu vehemență pentru organizarea instituției episcopale de la Hajdu. Dorogh nu se mulțumea numai cu ceea ce înfăptuise pînă atunci. Dorințele și planurile lor șovine erau de a înfăptui opera de deznaționalizare a românilor greco-catolici din toată Transilvania. Nici Ghimeșul n-a fost scutit de presiunile și samavolniciile puse în practică pentru trecerea parohiei de aici sub autoritatea viitoarei episcopii pretins maghiare. După îndepărtarea lui Gavril Ciobotaru a fost adus ca administrator al Ghimeș-Făgetului un adept al șovinismului maghiar. Acesta nici nu-și luase bine funcția în primire și a început să activeze pentru ducerea la îndeplinire a planurilor extremismului maghiar. Oamenii Ghimeș-Făgetului au elaborat un protest, pe care au încercat să-l expedieze guvernanților de la Budapesta. Jandarmii au aflat despre cele ce se petreceau. Ei au procedat la arestarea căpeteniilor și trimiterea lor în fața instanțelor de judecată. Represaliile au fost cumplite, dar conștiința românilor a rămas neîntinată.

Prof. dr. Dumitru ZAHARIA Ioan Vancea

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!