S-a deschis sezonul de pescuit la copcă

• zeci de băcăuani au luat cu asalt Insula de Agrement pentru a-și încerca norocul la copcă

Chiar dacă temperaturile au coborît de mult sub zero grade și iarna și-a intrat pe deplin în drepturi, există totuși o categorie mai aparte de oameni pentru care pasiunea este mai presus de orice capriciu al vremii. Ei sînt pescarii împătimiți, care pot fi văzuți zilnic pe

gheața groasă de la Insula de agrement a Bacăului, cu cîte o undiță minusculă în mînă, stînd pe un scăunel, cu ochii ațintiți spre pluta care se încăpățînează să se miște în copca proaspăt săpată. Dacă pînă acum doar pescarii cu vechi state în branșă se aventurau la un asemenea capriciu, surprinzător, acum pot fi văzuți și foarte mulți copii, unii de doar cîțiva ani, care încearcă să fure de la cei mari cîte ceva din tainele acestei îndeletniciri. Din păcate, ziua de ieri a fost una cu ghinion pentru toți cei de pe gheață, probabil și din pricina ninsorii, singurele capturi fiind vreo cinci bibani sinucigași, care nu au mai suportat întunericul și au ieșit să ia o gură de aer. Probabil că singurele care au avut ceva de cîștigat au fost rîmele, care au putut să se bucure de cîteva ore bune de înot la capătul cîrligului. Și, desigur, și pescarii, care, chiar dacă nu s-au întors acasă cu tolba plină, au mai scăpat puțin de cicălelile nevestelor.

Cum se face pescuitul la copcă

Iarna, pescuitul la copcă poate da satisfacții mari. Indicat este ca în această perioadă să se aleagă o zi cu soare, fără vînt, chiar dacă temperatura exterioară este scăzută, pînă la 20-25 grade sub zero. Lacurile fiind de obicei în depresiuni, apare efectul de lupă și

temperatura pe gheață atinge și plus 10-25 grade. Astfel se poate pescui făcînd plajă. Se recomandă următoarele: evitați pescuitul de unul singur, în cazul ruperii gheții fiind absolut necesar un ajutor. Este recomandat ca pescarii să aibă asupra lor o frînghie lungă de 4-5 metri sau un par de 3-4 metri. În cazul ruperii gheții, celălalt pescar nu se va apropia de gaura făcută, ci va arunca frînghia sau va întinde parul, pescarul din apă ieșind pe burtă, după care obligatoriu se vor da jos hainele ude. La deplasarea pe gheață, dacă parul este ținut în mînă de mijlocul lui, la ruperea gheții el se va sprijini de marginile găurii. Grosimea gheții pe care se poate urca este de minimum 10 cm. În acest caz nu este recomandat ca

doi sau mai mulți pescari să stea unul lîngă celălalt, suprasarcina putînd duce la ruperea gheții. La o grosime mai mare de 20 cm a gheții, apare fenomenul de dilatare și crusta de gheață se crapă datorită încălzirii aerului. La această grosime a gheții, de peste 20 cm, crăpăturile nu reprezintă un pericol. La pescuitul pe lac este bine să fie cunoscute locurile unde sînt plante, deoarece acolo gheața este mult mai subțire. La urcare pe gheață în astfel de zone, este bine să se folosească o scîndură. Copcile făcute în această perioadă sînt benefice populației acvatice, deoarece prin găuri se va oxigena apa. Nu rare au fost cazurile cînd, în ierni foarte geroase, peștii au murit din cauza lipsei de oxigen. La pescuitul la copcă pe rîuri, pericolul de a se rupe gheața este mai mare, apărînd pericolul ca la ruperea gheții curentul apei să bage pescarul sub gheață. Pescuitul se poate practica pe gheață, dar nu este recomandat și prezintă un pericol prea mare. Singurele locuri un

pic mai sigure sînt cele unde știm că apa rîului este foarte liniștită, cu condiția ca rîul să nu fie sub un baraj de hidrocentrală, care poate micșora sau mări debitul apei. Atunci apare pericolul ca în timp foarte scurt să se rupă gheața, pescarul nemaiavînd timp să

reacționeze. Pe rîuri este recomandat pescuitul de pe mal. La pescuitul de iarnă se pot prinde urmatoarele specii de pești: stiucă, biban, roșioară, babușcă, șalău, crap, caras. Dintre toate speciile, în această perioadă știuca dă cele mai mari satisfacții.