Săracia, marfă scumpă!

Europeni numai cu numele

Imaginea județului Bacău este departe de a fi una europeană, așa cum ne dorim cu toții. Deși am devenit europeni cu acte-n regulă, problemele cu care ne confruntăm la tot pasul au rămas cele tipic românești. Cea mai mare pacoste este infrastructura, aflată „la pămînt”. Iar mult așteptații „salvatori”, adică investitorii străini, se țin departe de noi atîta timp cît aceasta lipsește. Dacă în orașe s-a mai pus cîte ceva la punct, în comune situația este jalnică. Drumurile arată ca un lung șir de gropi dezordonate sau ca o întinsă mocirlă. Alimentarea cu gaz metan este încă un vis în majoritatea localităților, multe școli și cabinete medicale stau să cadă peste elevi, doctori și pacienți, iar sistemele de alimentare cu apă și de canalizare existente sînt cît o picătură într-un ocean. Singura șansă pentru combaterea sărăciei sînt fondurile europenilor. însă și pe acestea le putem obține doar dacă știm să întocmim proiecte care să convingă.

„Infrastructura este esențială în dezvoltarea unui județ. Fără ea, ne putem lua adio de la investitori și, de aceea, punerea ei la punct ar trebui să fie principala preocupare a autorităților județene și locale. Consiliul Județean și consiliile locale nu mai au voie să se plîngă de acum de lipsa banilor, avînd în vedere posibilitatea că fiecare dintre ele poate accesa fonduri europene. Este o mare șansă, dar depinde de capacitatea managerială și de priceperea în realizarea programelor a fiecărei primării în parte”, a spus Gabriel Berca, prefectul județului Bacău. Pentru o linie generală în dezvoltarea infrastructurii din județ este nevoie de o strategie. Aceasta lipsește, însă, în acest moment. Ea trebuie întocmită la nivelul Consiliului Județean (CJ) Bacău. „Strategia de dezvoltare a județului nu se poate face fără să avem proiectele și studiile de fezabilitate ale primarilor. Le-am trimis adrese și au fost contactați telefonic să ne facă raportările, dar răspund foarte greu. Mai așteptăm raportări de la 46 de primării. După ce le vom avea pe toate, putem pune la punct strategia pe acest an”, a declarat Dragoș Benea, președintele CJ Bacău.

La țară e jale mare

Dacă orașele pot spune că au remediat cît de cît problemele de infrastructură, la sate sărăcia este la ea acasă. Drumurile sînt impracticabile, utilitățile aproape nu exsită, iar majoritatea țăranilor încă mai cară apă de la fîntîni și izvoare cu cobilița. „Există o discrepanță mare între infrastructura municipiilor Bacău și Onești și restul județului. Destul de prost la acest capitol stau și orașele Moinești, Comănești și Buhuși. în comune nici nu mai vorbesc! Aceasta este urmarea sumelor mici pe care le-au primit consiliile locale”, a mai spus prefectul Gabriel Berca. An de an, primăriile au primit bugete doar de subzistență și din bani au avut grijă să plătească salarii. Pentru investiții nu au mai alocat nimic și cu sume infime s-au chinuit să peticească cît s-a putut. Primarii au încercat să atragă bani prin diferite programe, dar și acestea, de aproape patru ani, s-au sistat. Abia anul trecut, Guvernul a pus bani la bătaie pentru mediul rural, prin faimoasa Ordonanță 7, care vizează modernizarea infrastructurii rurale. Un număr de 58 de localități din județul nostru a reușit, prin proiectele depuse anul trecut, să atragă finanțări, care se vor întinde pînă în 2009, de 60 de milioane de
euro. Suma maximă alocată pentru un proiect a fost de 40 de miliarde de lei vechi, iar cu banii se pot face lucrări de reparații de drumuri, poduri și podețe, alimentări cu apă și canalizări.

Drumurile, „Cenușăreasa” infrastructurii

Este greu de spus care este cel mai dezastruos capitol al infrastructurii, dar, în opinia tuturor, drumurile ar ocupa primul loc. Indiferent că este vorba de drumuri județene, naționale sau comunale, situația este dramatică. Or, fără căi de acces, potențialii oameni de afaceri lasă deoparte orice intenție de a investi. „Pentru drumurile județene, ce însumează 979 kilometri, nu am avut programe de finanțare, așa că a trebuit să ne descurcăm cu un buget de 80 de miliarde de lei anual. Bani din care nu am putut face mare lucru, că în aceștia au intrat și deszăpezirea, întreținerea lor și investițiile. Așa că, pentru cîteva tronsoane, cele mai circulate din județ, am fost nevoiți să facem un împrumut bancar pentru investiții”, a mai spus președintele CJ Bacău. Aproape 80% din drumurile județene arată ca după bombardament și sînt impracticabile. 740 de kilometri au nevoie urgentă de investiții, iar pentru 400 de kilometri există deja făcute studiile de fezabilitate și proiectele. Din păcate, acestea zac în sertare pentru că nu există sursele de finanțare. „Așteptăm să vedem ce programe europene vom putea accesa pentru drumurile județene și să depunem imediat proiectele”, mai spune Benea. în privința drumurilor comunale, acestea arată ca pe vremea străbunicilor. Pline de colb, și abia de poate circula pe ele o căruță. Unele dintre ele au mai fost pietruite, atît timp cît primarii au putut accesa fonduri prin programul SAPARD. Dar, după terminarea banilor, s-a dus și fericirea. în județ sînt aproape 1.100 de kilometri de drum comunal și nici zece procente nu arată cum ar trebui.

are foto, cod „reab” – Repararea podului de la Holt e o investiție ce ar trebui efectuată cît mai curînd

Drumurile naționale depind de finanțări externe

Conducerea Secției Drumuri Naționale are în proiect 28 de lucrări de reparații sau reabilitări, însă șansele ca acestea să înceapă anul acesta sînt destul de mici. Multe dintre lucrări așteaptă să fie aprobate de Ministerul Transporturilor, iar începerea lor depinde de finanțarea externă. Calamitățile din 2005 au făcut ravagii pe drumurile naționale, iar pagubele produse se văd și acum, după mai bine de un an și jumătate. Secția de Drumuri Naționale a depus proiecte pentru accesarea de fonduri europene, însă procedura de de obținere a banilor este greoaie și durează. Din cele 28 de lucrări propuse, doar patru sînt autorizate, au asigurată finanțarea și urmează să înceapă în acest an, după organizarea licitațiilor. Podul de la Holt, peste Siret, pe DN 2F, este unul dintre obiectivele care vor fi demarate în primăvară. „Mai avem o consolidare de drum pe DN 11, Coman – Pietricica, reparații capitale la un pod la Sănduleni și la altul din Livezi. Acestea au autorizație de construcție și finanțare externă de la Banca Europeană de Investiții. Mai este începută o lucrare de evacuare a apei de pe terasamente, pe DN 2F, la Fundul Tutovei”, ne-a declarat Sorin Leahu, director la Drumuri Naționale.
Anul acesta ar trebui realizat și un covor asfaltic pe porțiunile Poiana Sărată – Onești – Bacău și Comănești – Onești. Proiectele nu sînt încă aprobate și nu se știe dacă vor primi finanțare. în aceeași situație sînt și lucrările de reabilitare a drumurilor Adjud – Onești, a podurilor din Tg. Ocna, Slănic Moldova, Poiana Sărată, Florești-Ardeoani, peste Tazlău, poduri foarte vechi, ce necesită reparații urgente. Secția de Drumuri Naționale speră să poată realiza anul acesta și lucrări de apărare a malurilor la Poiana Sărată, la limita cu județul Covasna. „Probleme sînt și pe drumurile naționale. Mă refer la tronsoanele Adjud – Onești, Comănești – Miercurea Ciuc, dar și Bacău – Onești. Pe acesta din urmă sînt trei zone cu sensul de mers restricționat din cauza alunecărilor de teren. âl aștept pe directorul Leahu cu o informare privind starea drumurilor naționale și programul de investiții. Am mai avut acestă discuție cu el, dar nu a venit să îmi prezinte datele. Mai trebuie să ai și inițiativă”, a precizat Gabriel Berca.

are foto, cod „cism” – Sursa principală de apă rămîne tot fîntîna

Investiții în rugină

Peisajul sărăciei „europene” continuă cu sistemele de alimentare cu apă și canalizările. Programe de finanțare au fost și în acest domeniu, dar prea puține primării au apelat la ele. Primarii au preferat să aleagă investițiile în drumuri, în defavoarea acestei componente de infrastructură. Unii au adus apa în comună, dar la stadiul de cișmele, prin programul social al Ministerului Transporturilor și Locuinței, dar acestea sînt inutilizabile. Oamenii cară apa tot cu găleata. Mai mult, unele primării și-au făcut canalizări, dar nu și alimentare cu apă, sau invers. Fiecare după cum a reușit să atraga un program de finanațare, că, de la bugetul local, banii nu ar ajunge pentru așa huzur. Pînă acum, în județ au fost realizați 493 kilometri de rețea de canalizare și 801 kilometri de rețea de alimentare cu apă. Pe întreaga Regiune Nord – Est s-au realizat 2.493 de kilometru de canalizare și 4.767 de kilometri de rețea de apă potabilă. Ceea ce înseamnă că județul nostru deține cam 25% din total, în condițiile în care Regiunea are șase județe.

are foto, cod „spit” – Spitalul Județean a fost conceput pentru a găzdui doar patru secții, iar acum aici sînt înghesuite peste 20

Doar două spitale sînt la nivel european

Marea majoritate a spitalelor din județ sînt departe de a îndeplini cerințele directivelor Uniunii Europene. De altfel, și legislația sanitară românească privind condițiile de autorizare a spitalelor este de acum cinci-șase ani. Singurul pas care s-a făcut spre conformarea la normele europene a fost cel pentru închiderea incineratoarelor (crematoriilor), deoarece nu corespund directivelor de mediu. în rest, totul se derulează după vechile norme și procedee, 100% românești.
Deși toate cele opt spitale din județ sînt autorizate sanitar, numai unul, respectiv Spitalul „Polimed” din Podu Turcului, care este privat, corespunde în totalitate normelor sanitare în vigoare, ba, mai mult, și celor din Uniunea Europeană. Dintre spitalele publice, singurul care este aproape de ceea ce înseamnă unitate medicală europeană este Spitalul Municipal de Urgență Moinești. „Acesta a respectat niște norme europene, nu a avut modificări de structură. în rest, toate s-au extins, au schimbat circuitele. Spitalul Județean de Urgență a fost construit numai pentru patru secții și acum are peste 20. Ce s-a făcut, în general, și la celelalte spitale, sînt improvizații”, a spus doctorul Marin Buștuc, director adjunct al Autorității de Sănătate Publică. în fiecare an, unitățile spitalicești publice au primit autorizația, condiționat de îndeplinirea unui Program de conformare, ele avînd mai puține sau mai multe probleme pe care trebuiau să le rezolve. La fel s-a procedat și pentru anul acesta. „Din 1990 încoace tot dăm autorizație cu program de conformare. Stabilim ceva de fiecare dată și, în final, constatăm că nu s-a rezolvat decît în parte. De ani buni mergem cu programe de conformare care nu se respectă”, a mai spus doctorul Buștuc.

Pași timizi spre aliniere

Spitalul Județean de Urgență a început de mai multă vreme să reabiliteze secțiile care nu îndeplineau nici condiții minime. Anul trecut au fost finalizate lucrările la Dermatologie, Chirurgie Plastică, Boli Infecțioase Adulți și Psihiatrie. Au fost renovate și Oncologia și ORL-ul, iar în Blocul Medico-Chirurgical au fost realizate aceleași lucrări, de sus pînă jos, la grupurile sanitare. Și urmează celelalte spații care necesită igienizarea. Alte lucrări, însă, reclamă timp și bani mulți. Din cele 13 săli de operație pe care le are, Spitalul Județean de Urgență a reușit pînă acum să amenajeze și să doteze, conform normelor europene, doar două. Restul arată aproape la fel ca acum 30 de ani, cînd a fost dat în folosință spitalul. Pentru a se ridica la nivel european, trebuie dotate cu cinci aparate de anestezie performante, un aparat radiologic cu lanț TV pentru chirurgie ortopedică, electromotor chirurgical ortopedic, cinci electrocautere chirurgicale, patru aspiratoare electrice chirurgicale, șase lămpi scialitice și șase mese de operație. Și acesta este un minim. Pentru amenajarea și dotarea modernă a sălilor de operație, spitalului îi trebuie cel puțin 2.000.000 lei, sumă pe care nu are de unde să o ia. Și celelalte spitale au nevoie de aparatură performantă. Dotarea cu aceasta cade în sarcina Ministerului Sănătății. Dar în cele mai multe spitale sînt probleme și în ce privește condițiile de cazare și masă, și chiar de asigurare a medicației. Este știut de toată lumea că odată internat în spital trebuie să îți aduci de acasă lenjeria și mîncarea și să-ți cumperi mare parte dintre medicamente.

are foto, cod „scol” – La școlile din mediul rural, banii ajung doar pentru „spoiala anuală”

Multe școli, un pericol pentru elevi și profesori

La ora actuală, multe școli nu îndeplinesc nici norme elementare igienico-sanitare, a căror respectare nu impune cine știe ce cheltuieli. Din cele 1.017 școli și grădinițe, numai 538 sînt autorizate sanitar, dintre care 40, temporar, avînd termen de rezolvare a unor deficiențe. Din cele 479 școli cu probleme, marea majoritate, adică peste 300, sînt dintre cele care se află în mediul rural. Aceasta reprezintă aproape 40 la sută din școlile existente și care funcționează aici. în urma controalelor întreprinse înainte de începerea anului școlar, cei de la compartimentul Igiena Școlară al Autorității de Sănătate Publică (ASP) au stabilit că nu îndeplineau condițiile de autorizare multe școli din comunele Blăgești, Izvoru Berheciului, Oncești, Răchitoasa, Colonești, Păncești, Tătărăști, Parincea, Răcăciuni, Vultureni, Gura Văii, Poduri, Ștefan cel Mare, Helegiu și altele. în Blăgești, clădirea în care funcționează Grădinița de la Buda necesita lucrări de reparații capitale, iar grădinița din Țîrdenii Mari funcționa într-un spațiu impropriu (casă parohială). Cît privește imobilele Grădinițelor 1 și 2 și ale Școlii cu clasele I-IV, din satul Valea lui Ion, acestea trebuiau consolidate. Același lucru se impunea și la Școlile Oțelești și Obîrșia, din comuna Izvoru Berheciului. La Răcăciuni, erau probleme la exteriorul și acoperișul școlii din Fundu Răcăciuni și la acoperișul Școlii din Gîșteni. Atît la Blăgești, cît și la Poduri, nu mai puțin de 12 școli și grădinițe nu erau pregătite pentru a fi autorizate sanitar. Lucrurile stăteau aproape la fel și în multe alte comune. Ce au făcut între timp administrațiile locale pentru ca școlile și grădinițele să obțină autorizația sanitară? Din cele mai multe comune nu a fost depusă documentația la ASP nici acum, de unde concluzia că problemele nu au fost rezolvate sau au fost soluționate doar în parte. Dar și din cele care au adus documentația, unele nu îndeplinesc nici la această oră condițiile prevăzute de legislația sanitară.

Mai avem cale lungă

Combaterea sărăciei din județul nostru presupune și un efort financiar. Acesta nu este deloc de neglijat, dar nici nu poate fi calculat. Cert este că, pentru a avea un județ european, investițiile în infrastructură, școli, cabinete, iluminat, gaze naturale ar trebui sume colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro. Numai lucrările de investiții pe cei 400 de kilometri de drum județean, pentru care s-au făcut proiectele, se ridică la 532 de milioane de lei noi. Or, pentru diferența de 340 de kilometri de drum județean impracticabil ar mai trebui alte 500 de milioane de lei. Alți bani sînt necesari pentru restul investițiilor din județ în infrastructură, bani care de pe plan local sau de la Guvern este greu de crezut că vor ajunge vreodată. Singura speranță sînt europenii, care au acceptat să ne integreze. Dar pînă a ne apropia cît de cît de standardele lor mai e cale lungă. (Cătălina CHIFU, Elena ȚINTARU, Claudiu TĂNĂSESCU)romotor chirurgical ortopedic, cinci

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!