Școala azi

âmi place să vin la școală. Nu e nici epatare, nici stupiditate, chiar mă bucur să vin la școală. Că ai și de ce, și la ce, și pentru ce.
O observație interesantă ar fi că înțelesurile „școlii” sînt atît de felurite, încît ar trebui un lung roman să le descriem pe îndelete. Ceea ce este și mai interesant este că ȘCOALA se schimbă concomitent cu generațiile: dacă părinții noștri discutau în cercurile de prieteni despre Guns’n’Roses sau Depeche Mode, demnii lor fii schimbă impresii asupra versurilor lui Cheloo, Tataee și, de ce nu, Adi de Vito.
N-aș numi-o involuție spirituală, aș boteza-o progresism. Noi, tinerii de astăzi, sîntem plămada Comunismului și retușul Occidentului. Din fericire, nu ne mai amintim Comunismul; acum respirăm liberi aerul Vestului și așteptăm zorii europeni. Se pare însă că Soarele a fost amînat de Uniunea Europeană, dar noi ținem pumnii strînși, formînd un pumn imens, gata să doboare orice obstacol.
E extrem de îmbucurător faptul că adolescenții zilelor noastre sînt preocupați de progres. Evoluția monopolizează aproape toate conversațiile, fie că te referi la i-Pod-uri, camere web sau laptop-uri, toți vor să cunoască ultimele noutăți. Poate fi atît de condamnabil dezinteresul pentru anumite materii?! Cum să te mai intereseze principiile electromagnetismului dacă tu ai urmărit de mic desene animate la televizor și Internetul îl folosești de ani buni? De ce să te mai intereseze ecuațiile fermentației alcoolice dacă tot ce trebuie să știi e că produsul de reacție e extrem de… aromat? Și cui îi pasă ce mai spunea domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Adunările lui ad-hoc, cînd la ordinea zilei sînt declarațiile unor oameni ca Băsescu și Mugur Isărescu?!
Realitatea este că gusturile și nevoile se schimbă. Și-atunci, ce rost mai are să citești lirica bacoviană, cînd UE îți cere teste de limbă străină? (Luana PANIANOPOL)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!