… Și s-a cutremurat pămîntul!

Maxima zilei: „Nu te teme de clipă, așa cîntă glasul eternității.”
(R. Tagore)

• Mîine se împlinesc 30 de ani de la tragedia trăită de poporul nostru în cea de a doua jumătate a secolului trecut: cutremurul devastator din 4 martie 1977. Statisticile oficiale ne spun, între altele: cutremurul, produs în zona seismică Vrancea, a avut magnitutinea de 7,2 grade pe scara Richter și s-a făcut resimțit, practic, pe întreg teritoriul României, dar și pe zone extinse din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Republica Moldova. Cel mai afectat oraș a fost capitala București, unde numărul morților a fost de aproape 1 600, iar cel al răniților de peste 11 000. Au fost distruse peste 3 300 de locuințe, valoarea totală a pagubelor depășind 2 miliarde de dolari.

Memoria timpului

• S-au scurs pe răbojul timpului 466 de ani de la construirea (la1541) bolniței mănăstirii Cozia, de către meșterul zidar Maxim, la porunca domnitorului Radu Paisie, autentică capodoperă a arhitecturii medievale din Țara Românească; 446 de ani de cînd domnitorul Alexandru Lăpușneanu a construit mănăstirea Slatina – una dintre cele mai mari ctitorii bisericești din Moldova, dar și de la zidirea mănăstirii Cobia de către clucerul Badea, a cărei biserică de proporții armonioase este un monument unic în arhitectura veche românească; 416 ani de cînd domnitorul Mihai Viteazul ridică mănăstirea Mihai Vodă din București, remarcabilă operă arhitecturală românească

• La 1581 moare Coresi – cel dintîi traducător și meșter tipograf român

• în urmă cu 361 de ani (la 1646) s-au pus bazele învățămîntului cu caracter umanist din Țara Românească prin înființarea școlii de la Târgoviște de către cărturarii Pantelimon Ligaridis și Ignate Petritiș; în același an se tipărește, la Iași, Pravila lui Vasile Lupu – Carte românească de învățătură

• Anul 1716 este bogat în evenimente ce marchează cultura românească: este alcătuită prima biografie istorică de către un român – Dimitrie Cantemir -, cu titlul „Vita Constantini Cantemyrii cognomenta senis (Viața lui Constantin Cantemir supranumit cel Bătrân); terminarea – de către același autor, în Rusia, a lucrărilor: „Incrementa atque decrementa aulae othomanicae” – cea mai cunoscută operă științifică a culturii române medievale, tradusă și tipărită în limbile franceză și germană, ca și „Descriptio antiqui et hodievni status Maldaviae”, lucrare însoțită de o hartă excepțională, apărută la Hamburg sub egida Academiei din Berlin; în același an, Dimitrie Cantemir începe lucrarea „Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor”. Nu lipsesc nici momentele dramatice: marele cărturar român Antim Ivireanul este ucis de către turci; același sfîrșit tragic îl au și: Ștefan Cantacuzino – domnitorul Țării Românești; stolnicul Constantin Cantacuzino – diplomat, istoric și geograf, reprezentant de seamă al umanismului în Țările Române

• în anul 1721 începe construirea bisericii din lemn de la Surăești, județul Maramureș, capodoperă de îndrăzneală – prin înălțimea ei de 57 metri-, dar și de armonie și decorațiuni sculpturale.

Memoria clipei

• în urmă cu 61 de ani – la 5 – 7 martie 1946 -, are loc primul Congres al Femeilor, cu care prilej este constituită Federația Democrată a Femeilor din România

• Marți 6 martie se împlinesc 521 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare și Sfînt asupra otomanilor în bătălia de la Scheia, pe malul Siretului; 141 de ani de la nașterea compozitorului Dimitrie Georgescu Kiriac – întemeietorul Societății Corale „Carmen”; 66 de ani de la premiera operei „Alexandru Lăpușneanu” de Alexandru Zirra, la București

• Se împlinesc 566 de ani – miercuri, 7 martie – de la ungerea lui Iancu de Hunedoara ca voievod al Transilvaniei, precum și de la numirea lui drept Comite al Timișoarei, Ban al Severinului și Guvernator al Ungariei. De numele lui se leagă o permanentă luptă împotriva expansiunii otomane

• Joi – 8 martie – se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii. Sînt marcate, totodată, alte evenimente de referință: 96 de ani de la nașterea dirijorului Emanuel Elenescu, 46 de ani de la moartea prozatorului Gala Galaction. O zi mai tîrziu, pe 9 martie 1961, murea scriitorul Cezar Petrescu. (Rubrică redactată de Florin DUNĂREANU)i s-a făcut resimțit, practic, pe în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!