SINAXAR Pomenirea Sfintei Mucenițe Ecaterina (sec. IV)

Sfînta Ecaterina a trăit pe vremea împăratului Maximian. S-a născut în Alexandria, fiind fiică de neam împărătesc. Deșteaptă, frumoasă, crescută în belșug, Sfînta Ecaterina a dobîndit cunoștințe rare și multă învățătură, ajungînd, foarte de tînără, printre cei mai de seamă înțelepți ai vremii sale. A cunoscut scrierile lui Virgiliu, Esculap și Hipocrate, ale lui Aristotel și Platon și ale altor filosofi. Dar pe lîngă aceste învățături, Sfînta era și o lumină creștină, cunoscînd Sfînta Scriptură și străduindu-se să viețuiască după poruncile Domnului Hristos.

În zilele prigoanei pornite împotriva creștinilor de împăratul Dioclețian, a fost prinsă și Sfînta Ecaterina. Pentru că a mărturisit fără teamă credința creștină, Sfînta a fost supusă unor chinuri cumplite, din care a ieșit nevătămată. Între alte pedepse, a fost silită de Miximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgîni, ca să dovedească în fața poporului deșertăciunea zeilor. Rușinîndu-i pe toți cu înțelepciunea sa, Sfînta Ecaterina i-a înduplecat pe cei o sută cincizeci de învățați să creadă în Hristos. Pentru aceasta, toți au fost arși în foc. În cele din urmă, Ecaterina a scăpat ca prin minune de învîrtirea cea ucigătoare a roatei și a fost osîndită să i se taie capul. Trupul ei se află la mănăstirea Sfînta Ecaterina, pe muntele Sinai. (C. Gh.)