SINAXAR Pomenirea Sfîntului Mare Mucenic Mina

Sfîntul Mina a trăit pe vremea împăratului Dioclețian și era originar din Egipt. Fiind ostaș în ceata tribunului Firmilian, sfîntul se afla cu trupa în Cotianiul Frigiei, unde stăpînea dregătorul Arghirisc. Împăratul a dat poruncă ca, oricine nu se va închina zeilor, să fie pedepsit cu chinuri și cu moarte, încît pretutindeni creștinii erau siliți să jertfească idolilor. Atunci, fericitul Mina nu a putut să sufere cinstirea zeilor și a renunțat la slujba de ostaș. S-a dus în munte, în pustietate, dorinc să trăiască alături de animalele sălbatice decît cu un popor care nu-L cunoaște pe Dumnezeu.

După multă vreme, s-a făcut în cetatea Cotiani un mare praznic idolesc, la care s-a adunat mult popor pentru a petrece cu jocuri și diverse concursuri. Auzind de această sărbătoare, Sfîntul Mina s-a aprins de rîvnă pentru Hristos și, lăsînd munții și pustietatea, a venit în cetate. Și a intrat în mijlocul oamenilor, pe un loc înalt, de unde a propovăduit cu îndrăzneală pe Hristos. A fost prins și adus înaintea dregătorului Arghirisc, care a dat poruncă să fie bătut fără cruțare cu vergi. Apoi, sfîntul a fost tîrît prin cioburi ascuțite, pînă i-au sfîrtecat trupul, după care l-au frecat cu gheme de păr aspru, fără milă, l-au ars cu făclii și l-au tras pe roată. Dar Hristos l-a întărit pe Mucenic care, rămînînd nestrămutat în credința a strigat: „De Dumnezeul meu nu mă voi lepăda. Al lui Hristos am fost, sînt și voi fi, și idolilor voștri nu voi jertfi, nici nu le voi pleca genunchiul meu”. Cînd a auzit cuvintele Sfîntului, dregătorul a dat poruncă să-i fie tăiat capul. (C.Gh.)