• șefii unității spun că e foarte greu să țină sub control activitatea din numeroasele pavilioane existente • în unele secții, lucrurile s-au schimbat mult în bine, dar sînt și clădiri care au devenit veritabile ruine • banii de la Casa de Asigurări și de la Consiliul Județean sînt insuficienți • elocvent e faptul că, doar în acest an, Spitalul Județean a adunat datorii de 50 de miliarde de lei
Spitalul Județean de Urgență Bacău este cea mai mare unitate medicală din județul nostru. Asigură asistență medicală pentru 50 la sută din populația întregului județ. Pînă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea nu se pomenește nicăieri să fi existat un spital în orașul Bacău. În această perioadă, serviciul sanitar se rezuma la un singur „funcționar ignorant”, care odată pe lună mergea din casă în casă și îi întreba pe oameni: „Sănătoși?” Oricare ar fi fost răspunsul lor, acesta nu putea însă să le ofere nici un ajutor medical. Geambașii și dascălii de la biserici erau „specialiști” în tratarea frigurilor, iar Tănase Bărbierul lua sînge, punea ventuze, lipitori și scotea măsele. În 1857, se pun bazele Spitalului Județean Bacău în casele defuncților Pavel și Ana Cristea, care au lăsat clădirile lor pentru înființarea unei unități medicale cu 15 paturi. În 1906 se construiește spitalul vechi, compus din trei pavilioane, unde astăzi funcționează Oncologia, Psihiatria, ORL și Infecțioase Adulți. În timp, secțiile se diversifică și ele. În 1975, se dă în folosință clădirea principală a spitalului, blocul medico-chirurgical.
Astăzi, Spitalul Județean numără 23 de secții, șapte compartimente și patru laboratoare. Capacitatea spitalului este de 1.297 de paturi, iar anul trecut au fost externați din spital 67.381 de pacienți. Unitatea are serioase probleme. Există secții în care s-au făcut modificări importante în bine, dar la fel de multe sînt pavilioane în care lucrurile stau rău de tot. Șefii Spitalului Județean se plîng că unitatea e greu de administrat, tocmai pentru că este foarte mare. „Clădirile vechi sînt într-o stare avansată de degradare, fondurile sînt insuficiente și de aceea încercăm să reparăm treptat ce se poate. Avem promisiuni de la sponsori, mai precis de la Asociația Betania, că ne vor sprijini în construirea unei aripi noi, care să adăpostească Oncologia și Radioterapia. Deocamdată, ei au reușit să strîngă 600.000 de euro, dar întreaga investiție costă 1.600.000 de euro”, ne-a spus medicul Leonard Roșu, directorul Spitalului Județean.
Bugetul dă semne de slăbiciune
Eterna problemă a Spitalului Județean sînt banii. Unitatea medicală băcăuană este finanțată, în principal, de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) din Bacău. Banii sînt acordați în funcție de cazurile rezolvate. Casa de Asigurări de Sănătate plătește lunar spitalului 25 de miliarde de lei, conform contractului de finanțare încheiat între unitate și Casă la început de an. În 2004, CJAS Bacău a alocat principalei unități medicale a județului 285 de miliarde de lei, deși conducerea spitalului a solicitat inițial suma de 320 de miliarde de lei. Chiar dacă s-au primit cu 15% mai mult decît în 2003, banii alocați nu sînt suficienți.
Maternitatea și secția de Boli Infecțioase Copii sînt cele mai cheltuitoare secții din Spitalul Județean. „Aceste secții au datoriile cele mai mari. Acestea nu au fost însă făcute din motive imputabile șefilor de secții. Maternitatea are un spațiu mare, propice acestei activități, dar care presupune multe cheltuieli cu utilitățile. În plus, cazurile de aici nu sînt plătite foarte bine, deoarece nu sînt considerate cu indice de complexitate mare”, a explicat directorul Roșu. Maternitatea a acumulat pînă în prezent datorii către diverși furnizori în valoare de 4,5 miliarde de lei, în condițiile în care doar zece procente le reprezintă cele pentru medicamente și materiale sanitare.
Secția de Boli Infecțioase Copii urmează în topul celor mai cheltuitoare secții ale spitalului. Aceasta a acumulat, după primele trei luni ale anului, datorii de 1,3 miliarde de lei. „Aceste datorii nu influențează cu nimic însă calitatea actului medical și a condițiilor de spitalizare oferite pacienților”, mai explică Leonard Roșu.
Deși toți se plîng că nu au bani, în Spitalul județean sînt și secții care au economisit fonduri și chiar au reușit să cheltuiască mai puțin bani decît bugetul alocat. Printre acestea se numără Medicina Internă, Gastro-enterologia, Endocrinologia, Nefrologia, Neurochirurgia, Cardiologia și Hemodializa. Sumele rămase de la aceste secții sînt repartizate pentru a mai acoperi cheltuielile celor care consumă mai mult decît au.
Tot Spitalul Județean a adunat, în acest an, datorii de aproape 50 de miliarde de lei către furnizori. Acestea sînt plătite treptat, în funcție de priorități. Unitatea mai are de primit bani de la CJAS Bacău și de anul trecut pentru serviciile medicale rezolvate în afara contractului inițial, și pentru care s-au cheltuit bani cu pacienții. Ar mai fi de primit 25,8 miliarde de lei. Casa de Sănătate mai are de achitat bani și pentru cazurile realizate peste contractul de anul acesta. „La nivelul trimestrului doi, noi am realizat în plus față de ceea ce am contractat cu Casa de Asigurări de Sănătate încă 11 miliarde de lei. Sperăm că vom primi acești bani în curînd, există promisiuni în acest sens, și, astfel, să mai achităm o parte din datoriile realizate către furnizori în acest an”, mai spune directorul Roșu.
Criză de personal
Ca și cum problemele financiare nu ar fi fost suficiente, Spitalul Județean se confruntă și cu o criză de personal medical, pentru că mulți preferă să ia drumul străinătății după salarii mai mari. Spitalul a ajuns un fel de loc de tranzit, unde specialiștii se formează după terminarea școlii, mai ales asistenții medicali, care apoi pleacă în străinătate. Pentru cele peste 1.200 de paturi ale siptalului, ar fi nevoie de peste 2.000 de cadre medicale. Ministerul a aprobat un normativ de încadrare în unitate pentru 2.200 de salariați, dar acest lucru se reflectă numai pe hîrtie, pentru că în realitate, 800 de posturi sînt blocate fiindcă nu se acordă și banii necesari susținerii acestora. Zilnic, la conducerea spitalului se depun cîte două cereri de concediu fără plată. Lucrurile sînt clare pentru mai marii spitalului: solicitanții vor pleca peste hotare. „Nu putem spune că este vorba de o criză acută de personal. Este bine că reușim cu salariații pe care îi avem să realizăm lucuri bune pentru sănătatea semenilor noștri și asta este cel mai important lucru, pentru că asta e menirea noastră de unitate medicală”, mai spune direcorul Roșu. Lipsa cadrelor medicale face ca efortul salariaților existenți să fie foarte mare și atunci nu te miri cînd vezi asistenta în spital că aleargă de la un pacient la altul precum în desenele animate, iar după cîțiva zeci de pacienți, surîsul îi dispare din colțul gurii și devine acră și posacă.
Medicii nu sînt interesați de atragerea sponsorilor
Medicii din Spitalul Județean nu stăpînesc încă fenomenul cooperării cu sponsorii. Prea puțini dintre aceștia sînt interesați să atragă sponsori care să investească în secții sau în saloanele lor. Se mulțumesc numai să se plîngă conducerii și să ceară fonduri, dar nu mișcă un pas pe cont propriu. De aceea și banii de la conducerea unității nu ajung în aceste secții care nu mișcă nimic. „Secțiile care se zbat și aduc prin sponsorizări cinci, zece procente sînt sprijinite de noi cu diferența. Din păcate, sînt și secții unde medicii șefi nu sînt preocupați să sporească calitatea serviciilor medicale cu ajutorul sponsorilor”, mai spune Leonard Roșu. Printre secțiile în care s-au făcut investiții cu sponsorizări, și nu numai, se numără Chirurgia generală, unde săptămîna trecută s-au încheiat lucrările de renovare, Chirurgia Plastică, Nefrologia și Dializa, Medicina Internă și Cardiologia. În aceste secții au fost făcute diverse lucrări de-a lungul timpului ce au constat în zugrăvirea unor saloane, schimbarea instalațiilor sanitare sau crearea unor rezerve cu grad ridicat de confort pentru pacienți. Astfel de rezerve se regăsesc la Chirurgie Plastică și la Chirurgie Generală, unde, de curînd, s-a dat în folosință rezerva ce poartă numele medicului chirurg Gheorghe Popa II.
Încet, încet, în spital au apărut saloane curate, cu instalații sanitare noi, geam termopan și jaluzele verticale și televizor în cameră.
Maternitatea mai are pînă să ajungă un spital occidental
Maternitatea Spitalului Județean este în plin proces de renovare și, încet, încet, locația capătă și ea un aspect occidental. Dar pînă la liman mai sînt bani mulți de investit. Prin programele de sănătate ale Ministerului Sănătății se renovează etajul II al clădirii, unde de altfel au apărut și cîteva probleme după lucrări, dar pe care conducerea maternității și a spitalului au promis că le vor remedia la finalizarea etajului. Pentru încheierea lucrărilor la acest etaj mai sînt de primit 490 de milioane de lei. Etajul patru al Maternității a fost renovat cu bani de la Betania și s-au pus la punct saloane pentru mamă și copil, tîmplăria veche din lemn a fost înlocuită cu termopan. Etajul întîi a fost reparat cu bani de la minister. Aici s-au creat spații pentru mamă și copil, spații speciale pentru gravidele cu risc care trebuie să stea pe patul de spital pînă la naștere, iar pentru reabilitare s-au alocat 800 de miliaone de lei. Pe ansamblu, în Maternitate s-au alocat în prezent peste trei miliarde de lei.
Unitatea s-a confruntat și cu o serie de probleme din cauza lucrărilor de renovare. Molozul a fost depozitat de firmele care lucrează în spatele unității sanitare și numai după ce acest aspect a fost semnalat în presă, acestea au venit și au degajat zona imediat.
Aparatură medicală performantă pentru bolnavi
Spitalul Județean s-a dotat în ultimul și cu aparatură medicală performantă. Deoarece este cea mai importantă unitate medicală a județului, către care sînt direcționate cazurile grave din celelalte spitale – Onești, Comănești, Moinești, Podu Turcului sau Buhuși – nevoia de tehnică este absolut necesară.
Printre aparatele noi se numără două aparate noi de dializă, un electrocardiograf performant, un microscop performant, un aparat de radiologie de ultimă generație, frigider și congelator la morgă, un incinerator ecologic, aparate de anestezie și aparate performante pentru laborator. Acestea se adaugă tomografului, care de cînd a fost pus în funcțiune a dat numeroase bătăi de cap spitalului prin desele defecțiuni și din cauza căruia mulți pacienți au fost trimiși la Iași.
Spitalul mai este finanțat și de Consiliul Județean Bacău. Acesta a alocat unității în acest an 18 miliarde de lei, bani care au fost folosiți în rezolvarea problemelor de infrastructură a spitalului. Pentru asfaltarea unității medicale s-au alocat 1,9 miliarde de lei. Lucrările sînt în toi și, după mai bine de 20 de ani, pacienții vor fi scutiți de prezența gropilor din alei. Bani de la Consiliul au fost băgați și în hidroizolația clădirii de la Cobaltoterapie și în reparația sistemului termic al clădirii. În Blocul medico-chirurgical se lucrează la schimbarea toaletelor și la înlocuirea instalațiilor sanitare. „Acestea vor fi terminate la sfîrșitul acestei luni. Știu că este greu atît pacienților, cît și cadrelor medicale, dar nu avem ce face, pentru că se lucrează în cîte o toaletă”, mai spune directorul Roșu.
În afara acestor investiții, Spitalul județean încearcă se definitiveze anul acesta sistemul informatic al unității. Toate secțiile spitalului ar urma să fie legate printr-o rețea informatizată, iar în calculatoare se vor putea găsi la orice oră date despre pacient, despre situația stocului de medicamente, despre analizele pacienților și tot ceea ce se întîmplă în spital.
Refacerea infrastructurii e principalul obiectiv
Prioritățile pentru conducerea Spitalului Județean rămîn în viitor tot cele legate de infrastructură. „Avem de terminat lucrările din Blocul medico-chirurgical. În prezent se lucrează la toalete, într-un salon din Reanimare și după ce acesta va fi terminat se va trece la Blocul Operator. Pînă la venirea iernii va trebui să rezolvăm problemele de termoficare, să schimbăm țevile și caloriferele defecte. Următoarea prioritate va fi renovarea corpurilor de clădire vechi ale spitalului. Va trebui să vedem ce facem cu Dermatologia, care se scufundă încet, dar și cu locațiile Oncologiei și Radiologiei”, mai spune Leonard Roșu.
O altă prioritate este mărirea spațiului Unității de Primire Urgențe. Conducerea spitalului s-a gîndit la o soluție, dar pentru materializare sînt necesare trei miliarde de lei. Spațiul de la Urgențe s-ar extinde prin mutarea cabinetului de stomatologie de urgențe și a chirurgiei buco-maxilo-faciale în vechea spălătorie care trebuie amenajată, iar noile spații să fie puse la dispoziția Urgențelor.
Unele secții sînt mereu pline pînă la refuz
În Spitalul Județean sînt cîteva secții care sînt supraaglomerate aproape tot timpul anului. Medicii au foarte mult de muncă pentru a putea trata atîția pacienți, dar pentru că în Bacău nu există un spital municipal, toate cazurile din județ ajung aici. Mulți pacienți care ajung la spital nu sînt cazuri de urgență. Mulți sînt bolnavi cronici sau cazuri sociale, dar pentru că în județ abia s-au pus la punct cîteva secții de cronici, pacienții ajung tot pe patul de spital. Pe la Urgențe au trecut anul trecut peste 40.000 de pacienți, iar 30.000 dintre acestea puteau fi rezolvate într-un centru de permanență, de cronici sau la medicul de familie. O altă secție mereu aglomerată este cea de Interne. La fel sînt și Cardiologia și Neurologia, secții unde de multe ori pacienții sînt nevoiți să stea și cîte doi în pat. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns