• sîmbătă, studentele au pierdut cu 1-3 (22-25, 12-25, 25-21, 15-25) al treilea meci din finala cu Rapid RATB, noua campioană națională
VOLEI FEMININ – FINALA SUPERLIGII DE VOLEI FEMININ: Rapid RATB conducea cu 2-0 după meciurile jucate, acasă, cu Știința Bacău, în finala campionatului național de volei feminin. Mai avea nevoie de o victorie ca să intre în posesia titlului. Știința avea nevoie de trei ca să atingă același vîrf.
Sîmbătă, 17 aprilie 2004, s-a jucat cel de al treilea meci al finalei. Cu o jumătate de oră înainte de startul partidei cele două echipe au ieșit la încălzire, așa cum era normal. Pe un fond muzical furnizat prin mijloace proprii de voleibalistele băcăuance, echipele încep încălzirea. Cel mai bine se încălzește antrenorul bucureștean, de pe care transpirația curge în valuri în timpul celor 15 minute cît au durat „mișcările” cu mingea și la care elevele sale l-au supus la cazne. Meciul stă să înceapă și chiar începe.
Episodul I – Studierea partenerei de întrecere
Cele două formații, antrenorii și oficialii se întorc cu fața spre tribună și salută publicul. Erau 100 de spectatori cu un sfert de oră înainte de meci. S-au adunat 5 – 600 sute în cele din urmă.
Debutul partidei aparține echipei oaspete care conduce constant: 0-1, 4-7, 9-13. Știința ține aproape și egalează din cînd în cînd, la 3, la 14, la 17, cele mai multe puncte fiind realizate pe atacurile Nataliei Ihnatușa și ale Cameliei Antal. De cealaltă parte, Vasilieva și Todorova punctează constant, secondate de Cîrstoiu. La 21-24, Ihnatușa, cea mai bună jucătoare a Bacăului în acest meci, reușește blocajul și reduce din handicap, dar bucureștencele cîștigă primul set cu 25-22.
Episodul al II-lea – Atac la baionetă
În cel de al doilea act al meciului, pe teren s-a văzut doar o singură echipă. Dezlănțuite, elevele lui Constantin Marian atacă din toate pozițiile, blochează aproape tot și se distanțează văzînd cu ochii băcăuancelor rămași în soare, 0-1, 1-5, 4-15, 9-20 etc., pînă la capăt, 12-25. Vasilieva, care a beneficiat de seviciile excelente ale ridicătoarei Daniela Mincă, este de neoprit. Ridicătoarea Bacăului, Viktoria Polisciuk, n-a prins cea mai bună zi, fiind schimbată în setul al doilea cu Moraru.
Episodul al III-lea – Revenirea din corzi
Tot rapidistele au fost cele care au deschis scorul și în setul al treilea. Băcăuancele și-a revenit din corzi și au preluat, încet, încet, o inițiativă care nu avea să persiste, din păcate, în actul următor. S-a ajuns la 9-6 pentru Știința, echipa oaspete a egalat la 15 și apoi mingea a revenit din nou bine pentru atacurile echipei pregătite de Florin Grapă și Melu Manta: 17-15, 20-16, 25-21. Ihnatușa, care nu înțelege prea multe boabe românește, a ascultat cu ochii ciuliți indicațiile transmise de Grapă, a gesticulat a mobilizare și a continuat să-și facă treaba. Coechipierele sale au simțit semnalul și au răspuns afirmativ.
Episodul al IV-lea – Gata!
Fără să stea prea mult pe gînduri, rapidistele nu s-au lăsat impresionate de cele întîmplate anterior. Ultima egalitate din setul al 4-lea s-a consemnat la 6 puncte, trecute în contul fiecăreia. Greșelile și lipsa de conlucrare și de coordonare din tabăra gazdă lasă spații libere bucureștencelor, care zburdă spre victorie, 8-11, 11-14, cu pași încă mărunți. Dezlănțuirea pornește de la 12-15. Căzute în genunchi, băcăuancele primesc șapte lovituri consecutive și cedează total. Ihnatușa și Chivorchian au realizat ultimele două puncte ale Științei din această finală, dar cireașa de pe tort a revenit bulgăroaicei Vasilieva, cea care a pus capăt unei finale mai puțin disputate decît se aștepta.
Ultimul meci al returului a contat enorm. Vicecampioană în loc de campioană
Cu o etapă înaintea încheierii returului, Știința Bacău conducea în clasament. Avea șansa de a învinge Rapidul pe teren propriu, în ultima etapă, cea ce i-ar fi dat dreptul să joace mai multe meciuri pe teren propriu în finală. Nu s-a întîmplat așa. Situația se putea remedia dacă Știința ar fi cîștigat măcar un meci în capitală, din cele două disputate săptămîna trecută. În cel de al doilea a condus cu 1-0 și 2-1 dar a pierdut. Era greu să recupereze în ultima clipă ceea ce n-a putut realiza din timp.
Rapid s-a văzut cu sacii în căruță. Știința a pierdut finala dar este VICECAMPIOANA țării și asta nu-i din drum. Cîte echipe se mai pot lăuda cu așa ceva? Părerea de rău este în primul rînd a voleibalistelor de la Știința care meritau titlul în egală măsură cu cele de la Rapid. Le felicităm pentru această performanță și avem încredere că își vor lua revanșa în finala Cupei României, tot cu Rapid, pe 24 aprilie.
Costinelul bucuros și suflător
Pe tot parcursul partidei, atît timp cît s-a aflat în spatele băncii tehnice a Rapidului, Costinel Stan, antrenorul reprezentativei române de volei feminin, a dat indicații celor din echipa bucureșteană. În timpul setului al treilea, spre finalul acestuia, el a fost nevoit, la indicațiile publicului, să adopte o atitudine neutră și mai din altă parte a sălii. Costinel s-a conformat, cuminte, dar a răbufnit la finalul partidei cînd ținut să participe la hora bucuriei giuleștene. Deh, sîngele apă nu se face.
Ele sînt cele mai bune din țară
Cei doi antrenori, Grapă și Marian, nu au folosit toate jucătoarele avute la dispoziție. Fiecare s-a limitat la ce a avut la dispoziție, funcție de cum au decurs lucrurile. Mai jos, le menționăm pe cele care au jucat în ultimul meci al campionatului 2003 -2004.
Rapid: Mincă – Vasilieva, Todorova (Ionașcu), Hîncu, Cîrstoiu, Ștefănescu / Coiculescu (libero);
Știința: Polisciuc (Moraru) – Ihnatusha, Pînzaru, Alexe, Antal (Dumitrescu), Chivorchian (Ciocan) / Țolișteanu (libero).
Au arbitrat Mirel Zaharescu (Galați), Angheluș Cotoanță (Ploiești). (Marius AMBROZIE)
Lasă un răspuns