Strategie pe termen mediu și lung pentru combaterea secetei

Reprezentanți ai agricultorilor din toată țara și ai instituțiilor din sistemul de aplicare a politicilor agricole s-au întîlnit, la sfîrșitul săptămînii trecute, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Au fost analizate problemele pe care seceta le cauzează agriculturii românești și soluțiile care pot fi aplicate pentru combaterea ei, dar și probleme ale folosirii fondurilor financiare destinate dezvoltării agriculturii.

La reuniune au mai fost prezenți reprezentanți ai Academiei de Studii Agricole și Silvice, ai institutelor de cercetare, precum și ai companiilor private din domeniul agricol, prefecți ai unor județe afectate de secetă și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din județul Bacău au participat directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Mihai Banu, președintele Patronatului Agrias al agricultorilor băcăuani, Daniel Ciobanu, și vicepreședintele acestuia, Laurențiu Baciu.
În ceea ce privește seceta, primul-ministru a subliniat că abordarea autorităților se axează pe două planuri diferite: pe termen scurt rezolvarea situației secetei din 2007 și ajutoarele pentru asigurarea înființării culturilor din 2008, iar pe termen lung o strategie de combatere a secetei pe termen mediu și lung. „Consider că România are nevoie de un plan bine articulat, pe care de data aceasta într-adevăr putem, fără nici un fel de reținere, să îl numim strategie pe termen mediu și lung de combatere a secetei” – a declarat premierul Tăriceanu. Un grup de lucru va elabora această strategie cît mai rapid. „Grupul de lucru, din care fac parte specialiști în agricultură, cercetători, reprezentanți ai organizațiilor de udători, are misiunea de a pune un diagnostic real și corect al situației din agricultură, problemelor din sistemul de irigații și de a recomanda Guvernului și Ministerului Agriculturii, soluțiile eficiente” – a precizat premierul.
El i-a încurajat pe agricultori să apeleze la sistemele de irigații, pentru a-și asigura producții mai mari, în condițiile în care guvernul a acordat deja subvenții pentru irigații, iar analizele meteorologice arată că nu sunt premise ca efectele secetei să se amelioreze prin venirea ploilor. Deși pot fi irigate 700.000 de hectare, se fac irigații numai pe 200.000 de hectare și atîta vreme cît agricultura românească va fi caracterizată de o fărîmițare excesivă a terenului, efectele unei perioade secetoase vor fi cu atît mai mari asupra producțiilor din agricultură.
Printre măsurile adecvate, pe termen scurt, care pot fi folosite pentru combaterea secetei se numără și perdelele de protecție și există numeroase zone în care acest sistem se practică, pentru a preveni efectul secetei. „în general – a mai spus primul-ministru -, este vorba, de multe ori, despre realizarea unor amenajări complexe, bazine hidrografice cu folosințe multiple, și pentru alimentări cu apă și pentru producția de energie electrică. Acest lucru presupune investiții mari, care se realizează într-o perioadă lungă de timp”. De asemenea, va exista o colaborare cu organisme internaționale, cum este Comisia Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării și secetei, care are o experiență obținută în diferite țări afectate deja de acest fenomen.
Asupra altor probleme discutate la Fundulea si a opiniilor participanților, vom reveni. (Petru DONE)ea, va exista o

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!