7. Cuvîntul rostit de Vasile Boerescu la 24 ianuarie (5 februarie 1859):
„Domnilor,
Această zi este cea mai mare ce au văzut românii în analele istoriei lor. Actul ce am făcut noi astăzi, este un act ce dovedește la noi un patriotism și o dezinteresare așa de mare, cum rar se poate vedea exemple la națiunile cele mai civilizate ale Europei. Sunt acum mai mult de doi secoli și jumătate, de cînd unirea românilor, aspirațiune generoasă a tuturor generațiilor, căuta să se realizeze prin puterea materială, prin sforță, prin sînge. Astăzi, unirea se realizează prin puterile morale, prin armele spirituale. Grazie vouă, mandatari ai nației, care știurăți într-un moment a vă învinge toate pasiunile, a călca peste toate interesele egoiste, a înăbuși orice uri, și a depăși orice simpatii și antipatii personale, spre a depune pe altarul patriei, pur și virgin, acest princip al reconcilierii generale și al puterii naționale. Grație înaltelor puteri garante, cari ne arătară drumul prosperității și al mărimei noastre, prin recunoașterea și garantarea drepturilor noastre naționale și a vechilor noastre tratate; pe cari părinții noștri le apărară cu sîngele lor, și cari stăteau ascunse și amorțite sub valul uitării și al violării.
O eră nouă se deschide pentru noi. Această eră este aceea a regenerării noastre. Voi veți avea mândria de a spune nepoților voștri că ați pus cea dintîi piatră la acest nou edificiu și accentele vocei și recunoștiinței lor se vor transmite răsunînd din generație în generație. Și care este natura actului ce noi săvîrșim cu atîta regularitate, liniște și desinteresare? Alegerea domnului Alexandru este ea conformă cu Convenția din Paris? Liniștiți-vă domnilor, și căutați fiecare răspunsul în conștiința și rațiunea voastră. Alegerea noastră este legală; actul nostru este din cele mai legitime ce un om poate face, în circonstanțe atît de grele. El nu este în nimic contrariu literei Convenției; din contra, este absolut conform cu spiritul său.
Convenția voește ca fiecare principat să-și aibă un guvern al său. Dar guvernul unui stat se compune mai ales din puterea legislativă și executivă. Acest princip atinsusa cu ceva? Nici cum. Fiecare Principat, atît Moldova, cît și Țara Românească, are un guvern separat, adică o cameră a sa, un minister al său, o administrație a sa. Unirea noastră nu este politică, este numai personală. Am unit adică două guverne într-o singură mînă. Dar guvernele sunt două, deși persoana este una, ceea ce este absolut cu Convenția. Pe de altă parte, ce și-au propus, între atele, ca aceste țări, prin identitatea legilor lor, prin acțiunea comună a guvernelor lor, să ajungă la puterea ce le face a se respecta ca nație, și la prosperitatea materială ce le face a se ridica ca societate. Acest rezultat s-ar fi putut dobîndi oare, cînd fiecare Principat ar fi avut un domn? Foarte anevoie, sau, poate nici de cum. Politica fiecărui domn ar fi fost alta, și principiul guvernelor lor ar fi fost altul. De aici urmă că și ministerele lor, și camerele lor și membrii lor în Comisiunea centrală ar fi diferit de principii și de sentimente.
Cum dar atunci o lege de interes general s-ar fi putut crea, cînd ea trebuia să fie lucrată de Comisiunea centrală și aprobată de amîndouă camerele. Atît comisiunea cît și camerele fiind împărțite în idei opozite, nu ar fi putut ajunge la nici un rezultat. Tot același fenomen s-ar fi văzut, cînd ar fi fost vorba de o lege de interes social, care, discutată de o cameră, trebuia să fie revăzută de Comisiunea Centrală.
Numai o singură persoană, unind amîndouă guvernele, poate face ca aceeaș politică să domineze în amîndouă camerele și comisiunile, și că aceeaș acțiune să se vază între ambele țări, atunci vom putea ajunge cu mai multă realitate și tărie la scopul propus de puterile garante.
Actul nostru dar este din cele mai legale. El nu va lipsi, peste puțin a fi aplaudat de Europa întreagă, precum, astăzi, este aplaudat de toată națiunea română. Să trăiască Domnul nostru! Să trăiască puterile garante!” Helvetica-R ială, prin sforță, prin sînge. Astăzi, unirea se realizează prin puterile morale, prin armele spiri
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.