• Violeta Lupușoru consideră că femeile ar trebui să conducă societatea fiindcă sînt mult mai răzbătătoare decît bărbații • fostă parașutistă, modistă și creatoare de covoare, femeia este, de cîțiva ani, bibliotecară • ea recunoaște că pe vremuri a avut funcții în partid, dar spune că totul face parte din trecutul ei și că nu-i este rușine
Violeta Lupușoru are un trecut demn de un film. A fost fotomodel, parașutistă, creatoare de covoare persane, karatistă, comandantă de gărzi patriotice, dansatoare, cîntăreață și, de cîțiva ani, este bibliotecară la una dintre filialele Bibliotecii Județene din Bacău. Deși trece ca un om obișnuit, a trăit de-a lungul timpului experiențe unice, ce par să le întreacă pe a multor aventurieri din romane.
Și-a dorit încă din copilărie să conducă și să impună disciplină celor din jurul său. „Viața m-a învățat că trebuie să fii puternic pentru a rezista”, spune ea. „Îmi doresc să reinstaurez matriarhatul, prima societate organizată de pe Terra, deoarece am constatat că femeile sînt mai răzbătătoare decît bărbații. Toată viața mea am fost o luptătoare și îmi place să cred că toate femeile sînt la fel”, a început, foarte sigură pe ceea ce spune, Violeta Lupușoru. Mamă a trei copii, trecuți de 18 ani, aceasta vorbește cu mîndrie despre originile familiei sale, cunoscută încă de pe vremea Unirii de la 1859. „De la străbunicii mei am învățat că trebuie să lupt și nu am uitat nicicînd acest lucru”, ne-a spus ea cu mîndrie.
„Am zburat prin întreg văzduhul”
S-a născut în localitatea Pomîrla din județul Botoșani. De cînd a început să înțeleagă lumea din jurul ei a avut în minte un singur lucru: trebuia să conducă, să fie lider. Cînd a făcut 16 ani, Violeta Lupușoru a plecat la Galați, convinsă că va face parașutism. S-a înscris la niște cursuri de profil și, nu după mult timp, a obținut licență de parașutist de la Aeroclubul Central. Pasiunea ei o aveau cel mai mult bărbații, cu care, de altfel, s-a și antrenat cot la cot. Nu a deranjat-o cîtuși de puțin acest lucru. În doar cîțiva, ea a făcut 86 de salturi cu parașuta din avion. „Am studiat aterizări la punct fix, strategii și tactică de apărare, am zburat prin întreg văzduhul”, își amintește femeia, iar gîndul la ceea ce a fost îi aduce un zîmbet larg pe chip. În această perioadă a fost Comandanta Detașamentului de Tineri Parașutiști ai țării și, după cum susține, a avut în subordine 16 băieți și 11 fete, veniți din toate județele. Alături de studiul mînuirii pistolului și mitralierei, a învățat și tehnici de arte marțiale. „Pe 14 iulie 1974 am bătut pas de defilare în fruntea detașamentului. Atunci a fost filmat genericul emisiunii «Pentru Patrie». Țin minte că eram foarte emoționată, cum de altfel sînt și acum cînd îmi amintesc”, adaugă Violeta Lupușoru.
„Nu mi-e rușine cu trecutul meu”
După ce a absolvit Liceul din Buhuși, care avea profil pentru textiliști, tînăra de atunci a dorit cu adevărat să pună în practică cele învățate. Așa că s-a angajat la Cooperativa Meșteșugarilor din localitate. A ajuns desenatoare a covoarelor persane, care se lucrau manual. „Realizam covoare care erau trimise în Irak, China, Polonia și în unele state din nordul Africii. Saddam Hussein trimitea în România valută și petrol pentru marfa livrată de noi și de alte fabrici din țară”, a spus ea. Un covor din acea perioadă îl păstrează și azi, și este foarte mîndră că de pe mîna ei a ieșit așa o minunăție. Deși mulți oameni nu mai recunosc astăzi că funcții pe vremea comuniștilor, Violeta Lupușoru este una dintre aceia care vorbește cu mîndrie că a fost secretar al Comitetului U.T.C. la Cooperativa Meșteșugarilor din Buhuși și comandanta Gărzilor Patriotice pe întreprindere. „De ce să nu recunosc acest lucru? E viața mea, tot trecutul îmi aparține și nu regret nimic”, a spus femeia.
Pentru mulți, toate activitățile înșirate pînă acum de Violeta Lupușoru ar fi suficiente pentru o viață. Ea însă nu s-a mulțumit doar cu atît. Era mereu dornică să facă ceva. Așa că a ajuns și dansatoare, cîntăreață, a făcut și teatru și a prezentat și moda timp de cinci ani în cadrul diferitelor acțiuni inițiate în acea perioadă. „De la pas de defilare am trecut la modă. Am prezentat moda în Nekermanul românesc”, spune ea, referindu-se la revista „Moda”, publicație a Uniunii Centrale a Cooperației Meșteșugărești. „Multe dintre rochiile prezentate acolo erau făcute din postav de Buhuși. Era cea mai mare fabrică de textile din Europa în acea perioadă”, ne explică aceasta.
Au lucrat și alte locuri de muncă și despre toate vorbește cu mîndrie. A fost și profesoară în satul natal, a lucrat și la o firmă care se ocupa de drumuri, iar de prin anul 2000, Violeta Lupușoru și-a urmat soțul, ofițer, în Bacău. De atunci, ea este bibliotecară a filialei „Ștefan cel Mare” din cadrul Bibliotecii Județene „C. Sturdza”. Vorbește cu o mare pasiune despre Eminescu, Creangă și Ștefan cel Mare. Îi place și această meserie, fiindcă, spune ea, cărțile reprezintă „un depozit de idei”, care trebuie păstrat și lăsat celor care vor veni după noi. (Olimpia FILIP)
Lasă un răspuns