Viitor preot, crescător de struți

La 25 de ani, un proaspăt absolvent al Seminarului Teologic a reușit să pună pe roate o afacere care i-a uimit pe locuitorii micului sat Fruntești, din comuna Filipeni. Acum mai bine de un an, Sergiu Ciuche, împreună cu tatăl său, Neculai, și vărul său, Andrei Crăciun, s-au decis să-și cumpere două familii de struți, cîte un mascul și două femele, pe care le-au găsit la o fermă din Sfîntu Gheorghe cu 4.200 de euro. Struții au fost aduși acasă, unde în scurt timp au devenit atracția localității. „Am căutat pe Internet și am găsit această fermă. Struții s-au acomodat foarte repede și au început să facă ouă. Din păcate, patronul din Sfîntu Gheorghe nu ne-a spus cum trebuie să îngrijim puii, astfel că la început ne-au murit vreo 70 de bucăți. încetul cu încetul am aflat mereu cîte ceva din tainele creșterii acestor păsări, și de atunci nu am mai avut probleme”, povestește Sergiu. Nu din punctul de vedere al reproducerii, ci al hățișului legislativ ce avea să urmeze. Belelele au început să curgă în momentul în care viitorul preot și asociații săi au încercat să-și valorifice investiția.”Avem firmă, iar pentru comercializarea cărnii a trebuit să obținem o autorizație de la DSV. Carnea a obținut certificatul, însă cei de la Direcție l-au întrebat pe tata dacă acum, odată cu intrarea în UE, dispune de mijloacele pentru ca să-i facă struțului mai plăcute ultimele clipe din viață, așa cum prevăd normele europene. «Am, sigur că am. âl anesteziez. Adică îl apuc de gît, îl pun pe buturugă și îi retez capul. Nu suferă deloc», i-a spus tata”, povestește, glumind, viitorul preot. Sergiu Ciuche este plin de simțul umorului chiar și cînd este conștient că mica sa afacere are șanse puțină să iasă în lume, și că va rămîne doar un bussines de familie. Și asta, pentru că în țările europene carnea de struț nu este acceptată decît dacă animalul este tăiat într-un abator specializat numai pe struți, însă așa ceva nu există deocamdată în România. „Cel mai apropiat se găsește doar în Ungaria, dar aici se plătește puțin, și nu se merită. Am căutat pe Internet, și o astfel de investiție ar ajunge la 500.000 de euro”, adaugă Andrei Crăciun.

Carnea de struț este foarte apreciată

Deoarece carnea de struț nu conține colesterol, ea este considerată o delicatesă. într-un abator specializat, din pasăre poate fi folosit absolut orice, de la ouă și pînă la pielea de pe picioare, din care se confecționează poșete sau curele de ceas. Mai mult, păsările consumă foarte puțin, nu cu mai mult decît o găină obișnuită, adică grăunțe și concentrate cînd sînt mici, și apoi furaje și în special lucernă. „Dintr-un ou de struț se face o omletă ce echivalează cu 24 de ouă de găină, iar o pasăre matură face un ou la două zile. O parte din ouă le folosim pentru consum, iar restul le adunăm și le introducem în incubator. Acum am învățat secretul, și nu prea mai avem pierderi pînă cînd puii au ieșit la maturitate”, spune proprietarul lor. De fapt, ouăle de struț sînt și ele la mare căutare, la fel ca și carnea, și se vînd cu 300.000 de lei bucata. Patronii micii ferme au găsit chiar și o piață de desfacere în județ, la Restaurantul Vogue din Bacău, unde vînd carnea dezosată de struț la prețul de 350.000 de lei vechi kilogramul. Viitorul preot le-a găsit uriașelor ouă și o altă întrebuințare. A apelat la ajutorul unui prieten pictor, care le-a însuflețit cu picturi bisericești, și a făcut din fiecare ou o adevărată operă de artă. „Am un prieten care a fost în Franța și a văzut că doar o coajă de ou de struț, fără să fie pictată, se vinde cu o sută de euro”, adaugă viitorul preot.

Tot mai puține crescătorii în Moldova

Acum cîțiva ani, în plin scandal al bolii vacii nebune ce cuprinsese toată Europa, carnea de struț părea să fie cea mai viabilă alternativă pentru aportul de proteină animală în consumul populației. Țări precum Danemarca, unde fermele de struți sînt bine organizate, au avut enorm de cîștigat în acea perioadă. Febra creșterii struților a cuprins și România: zeci de microferme au împînzit în scurt timp tot teritoriul țării. După doi ani, euforia a trecut, și mulți crescători au renunțat la o astfel de afacere. Cu cele 20 de exemplare, Sergiu Ciuchi, tatăl și vărul său se numără printre cei mai mari crescători de struți din Moldova. Astfel, în Iași mai sînt doar doi crescători de struți, unul detinind nouă exemplare, iar celalalt, patru. Județul Neamț este mai bogat, cu 43 de struți (31 de masculi și 12 femele). „Cererea de carne de struț este destul de mare. Problema este că România nu are nici un abator autorizat pentru sacrificarea acestora, dar nici norme sanitar-veterinare de sacrificare”, spun medicii veterinari. La Vaslui există trei crescători, care au în total 48 de struți, din care 42 sînt intr-o ferma la Băcăoani. Cei care s-au hazardat să crească aceste păsări s-au confruntat cu numeroase probleme, avînd în vedere că struții necesită o altă tehnologie în comparație cu găinile. Struții sînt păsări ceva mai pretențioase decît cele autohtone, dar dacă ar exista piață de desfacere, creșterea lor ar fi rentabilă, întrucît se valorifică la 300.000-400.000 lei/kg. în prezent, prețul unui pui de struț este de 200-300 euro, în timp ce un adult ajunge chiar și pînă la 4.000 de dolari. Crescătorii speră că în curînd se va crea un cadrul legal pentru creșterea și sacrificarea struților, iar piața de desfacere va veni odată cu agrearea unui abator pentru struți de catre Uniunea Europeană. (Florin CRĂCIUN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!