„Ziua Porților Deschise” la Amurco, doar de ochii lumii

Societatea Amurco a fost ieri vizitată de un grup de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”. Dezinvolți, isteți și curioși peste măsură, cei 30 de elevi au pus la grea încercare răbdarea angajaților de la Amurco. „Vreau să mă lămuresc în privința acestei poluări și a munților de aici”, ne-a spus Sebastian Grigore, elev al Colegiul D. Mangeron. Grupul a fost însoțit de două profesoare de geografie, Berta Munteanu și Adriana Antohi, care este și președintele Centrului Regional de Ecologie Bacău, iar vizitarea combinatului a fost coordonată de trei reprezentanți ai Amurco – Valeria Năstase, responsabil pe partea de Resurse Umane, Ana Sava (Protecția Muncii) și Gabriela Fetițoiu (Serviciul Producție, Ecologie, Tehnic). După ce au fost instruiți pe linie de protecția muncii și după ce s-au amuzat copios pe seama căștilor de protecție și mai ales a măștilor, elevii și-au luat în serios atribuțiile de apărători ai mediului și i-au luat la întrebări pe toți angajații pe care-i întîlneau pe „traseul tehnologic”, stabilit de reprezentanții Amurco. Salariații Amurco s-au trezit de multe ori în dificultate și în lipsă de răspunsuri satisfăcătoare. La întrebări de genul „Ce miroase așa?”, „De ce nu luați măsuri să reduceți această poluare cu amoniac?”, reprezentanții Amurco au înțeles să răspundă tot cu întrebări care ar fi trebuit să-i pună în dilemă pe elevi și să le închidă gura. „Ce miroase? Amoniacul! Voi știți ce formulă are amoniacul?!” Ajunși la tabloul de comandă de unde se coordonează tot procesul tehnologic, elevii au vrut să afle de la personalul de aici dacă instalațiile sînt la standarde europene. întrebarea a fost urmată, și de această dată, tot de o întrebare, cu tentă ironică: „Ești de la un ziar cumva?” De altfel, pe tot parcursul vizitei, angajați binevoitori i-au instruit pe elevi nu asupra procesului tehnologic, ci mai mult a influenței nefaste a mass-media. „Nu vă mai luați atît după ziariști, că scriu prostii, a fost recomandarea înțeleaptă a unui muncitor de la Amurco. Am auzit că e aici și un ziarist. Să mi-l arătați și mie”. Atenția elevilor nu a fost însă distrasă de aceste sfaturi prețioase, iar interesul privind investițiile propuse de combinat a rămas la fel de mare. „Dar tehnologie mai modernă nu aveți, nu cumpărați? De cîți bani ați avea nevoie pentru a moderniza ce-i aici?”, au continuat, la fel de curioși, elevii. Angajații au încercat să explice că există tehnologie mai performantă, dar la Piatra Neamț. „Noi vă întrebăm de ce nu e și la noi?, au sărit din nou elevii. De ce vorbiți de Piatra Neamț? Noi locuim în Bacău!” Oricît s-au chinuit elevii să afle mai multe despre poluatorul din Bacău, atitudinea celor care lucrează în societate a fost în permanență refractară. Angajații s-au încăpățînat să vorbească în termeni cît mai greu de înțeles și să evite întrebările mai delicate. „Degeaba ne vorbiți de licența Kelov, Kelog sau cum se numește. Trebuie să ne explicați întîi ce înseamnă asta”, au replicat, iritați, elevii. Mai mult decît atît, chiar în fața depozitului de uree care emana un miros insuportabil de amoniac, personalul încerca să-i convingă pe vizitatori că de fapt nu prea se simte mirosul: „Pentru dumneavoastră e într-adevăr primul impact, de asta vi se pare că miroase mai puternic. Dar nu e periculos. Angajații nu sînt afectați de mirosul de aici. Există limite admise pentru salariați, pe care noi nu le depășim. Pentru dumneavoastră e puternic pentru că nu sînteți obișnuiți”. Cît privește geamurile sparte, găurile din pereți și în general condiția precară a depozitului de uree, tot elevii au tras concluzia că nu sînt posibilități financiare pentru reparații. Ultimul obiectiv vizitat a fost CET-ul combinatului. Și aici, întrebările au avut aceeași temă – poluarea și vechimea instalațiilor. Răspunsurile nu i-au mulțumit nici de această dată pe elevi. „Strugurii de jos, vă spun eu, nu au nici un gust de amoniac și nici miros. Sînt foarte buni. Vă invit în august să-i gustați”, le-a tăiat elanul un angajat de la Amurco. Singurul lucru recunoscut de reprezentanții combinatului a fost cel legat de monitorizarea emisiilor, capitol care va fi rezolvat însă pînă în 2.010, după cum au dat asigurări cei de la Amurco. Elevii s-au interesat și de soarta angajaților și de starea de sănătate a acestora și au aflat cu stupoare că depinde de conducere la ce interval își pot face salariații analizele medicale și mai ales că nu au fost declarate boli profesionale în cadrul combinatului. Vizita la Amurco a durat doar o oră, deși în programul dat publicității de conducerea Amurco erau prevăzute 2-3 ore de discuții, dezbateri și vizite la instalații. Și asta pentru că „autobuzul trebuie să plece să ia angajații pentru schimbul II”, după cum a anunțat un reprezentant al societății. Concluzia trasă de elevi, după vizita la combinat, este cît se poate de relevantă: „Nu există boli profesionale, nici poluare. O să ne trezim peste cîțiva ani că ies mutanți ăștia de aici”. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!